Transformările noilor media sau “Mediaporphosis. Să înţelegem noile media”

Recenzie realizată de Andreea – Ioana Avădănei

  •   Titlul original: Mediamorphosis. Understanding the New Media
  •   Autor: Roger Fidler
  •   Traducere de Izabella Badiu
  •   Editura: Idea Design & Print, Cluj
  •   Anul apariţiei: 2004
  •   Format: 23×14 cm cm
  •   Numar pagini: 240
  •   ISBN: 973-7913-30-2

Despre autor                   

                             Sursa foto

Roger Fidler este profesionist rezident şi coordonator al Laboratorului de Design Informaţional de la Şcoala de Jurnalism şi Comunicare în masă a Universităţii de Stat Kent, Ohio. A lucrat în presa scrisă peste 34 de ani în calitate de jurnalist, designer şi tehnician fiind activ implicat în dezvoltarea noilor media încă din 1979. În 1981 el inventează conceptul de ziar electronic pe tabletă şi dezvoltă primul prototip zece ani mai târziu în calitatea sa de Freedom Media Studies Fellow la Columbia University. Între 1992 şi 1995 el a condus Laboratorul de Design Informaţional Knight-Ridder la Boulder, Colorado.  De asemenea, în 1985 el a fondat PressLink, primul serviciu informatic on-line pentru industria presei, iar în 1983 Knight-Ridder Graphics Network (astăzi KRT Graphics), prima reţea de grafică pe calculator pentru ziare.

Structura cărţii

                                Sursa foto

   Mediaporphosis. Să înţelegem noile media nu este o carte tehnică, deşi analizează schimbarea tehnologică atât la nivelul sistemului uman de comunicare, cât şi în cadrul sistemului afacerilor media. Autorul recunoaşte că nu este complet neutru, el oferind interpretarea sa personală a informaţiilor culese din cercetarea şi experienţele sale, dat fiind faptul că a lucrat în industria presei mai mult de treizeci de ani ca jurnalist, designer si tehnician.

   Cartea este structurată pe zece capitole: Principiile mediamorfozei, Domeniile mediilor de comunicare, Rolul mediamorfic al limbajului, Tehnologiile celei de-a treia mediamorfoze, Contextul cultural al celei de-a treia mediamorfoze, Învăţămintele eşecului, Mediamorfoza în mediul interpersonal, Mediamorfoza în domeniul difuziunii, Mediamorfoza în domeniul documentar, Exagerare şi realitate. La sfărşitul fiecărui capitol, Roger Fidler expune previziunile ce decurg din ce s-a exemplificat în capitolul respectiv.

   Primul capitol are în vedere adoptarea şi implementarea noilor tehnologii media şi arată cum, pe măsură ce un mediu de comunicare apare şi se dezvoltă, acesta influenţează celelalte medii existente. Noile media apar din metamorfoza mediilor mai vechi şi au nevoie de cel puţin o generaţie umană pentru a progresa.

   În al doilea capitol sunt definite principalele domenii din cadrul sistemului de comunicare umană şi trăsăturile acestora: domeniul interpersonal (care, mai nou, include comunicarea dintre oameni şi computere atunci când programul de computer este un subtituit uman, domeniul difuziunii şi domeniul documentar (care acum cuprinde şi forme de tip pagină electronică existente în reţelele de computere, precum World Wide Web).

   Cel de-al treilea capitol arată cum domeniile media au fost şi continuă să fie conturate de limbajul vorbit şi limbajul scris, precum şi de tehnologiile în transformare pe care fiecare le-a inspirat. Apariţia limbajului vorbit şi apoi a limbajului scris au dus la două mari mediamorfoze în sistemul comunicării umane.

   Următoarele două capitole se concentrează asupra forţelor care influenţează următorea etapă a celei de-a treia mediamorfoze – limbajul digital. Tot aici, sunt explorate modalităţile prin care această a treia mediamorfoză afectează celei trei domenii ale mediilor de comunicare. O atenţie deosebită i s-a acordat contextului cultural al celei de-a treia mediamorfoze în capitolul cinci, având acolo conturate cele trei evoluţii postbelice majore.

   Capitolul şase începe cu expunerea pionierilor media care au participat la primele încercări de a dezvolta şi comercializa cyber spaţiul in anii 1970 şi 1980. Apoi este analizată prima tentativă americană de servicii de consum on-line – Viewtron. Aici aflăm ca tehnologiile cyber media abia acum fac trecerea de la prima etapă la cea de-a doua în care încep să pătrundă în societate (conform definiţiei lui Paul Saffo).

   În capitolele şapte, opt şi nouă sunt surprinse câteva ipoteze cu privire la noile forme de media ce ar putea să apară în principalele domenii media. Ce se vor întâmpla cu tehnologiile de comunicare mediate de computer în cazul domeniului interpersonal? Vor continua reţelele, canalele de satelit şi canalele de cablu să ofere divertisment unor largi audienţe? Ce se vor întâmpla în domeniul documentar cu ziarele, reţelele on-line şi sistemele prin fax? Sunt doar cateva întrebari ale căror răspunsuri se găsesc în aceste trei capitole.

   Ultimul capitol surprinde câteva dintre realităţile şi provocările pe care le au marile întreprinderi media, şcolile de comunicare în masă, publicitarii şi întreaga societate. Autorul consideră ca cele mai importante caracteristici ale noilor media sunt credibilitatea şi legătura cu comunitatea pe care o deservesc.

   Deşi la prima impresie, citirea acestei cărti pare greoaie, poate şi din cauza titlului care are o terminologie ştiinţifică, in realitate s-a dovedit a fi o lectură placută datorită structurii sale. Cartea oferă un volum abundent de informaţii utile celor interesaţi de domeniul comunicării, în general şi de comunicarea în social media, în special. Mediamorphosis. Să înţelegem noile media se poate cumpăra din librării sau online, iar preţul acesteia este de 13 lei.

Advertisements