Affective News and Networked Publics: The Rhythms of News Storytelling on #Egypt

Titlu: Affective News and Networked Publics: The Rhythms of News Storytelling on #Egypt

Autori: Zizi Papacharissi, Maria de Fatima Oliveira

Apărut în 2012 în Journal of Communication

Image

     Articolul “Affective News and Networked Publics” urmărește să evidențieze influența pe care a exercitat-o social media asupra oamenilor în timpul protestelor din Egipt și Libia din 2011. În acest studiu se pune accentul în special pe rețeaua de socializare Twitter  fiind observate și analizate forma și valoarea știrilor cu hashtagul #egipt care au fost postate între 25 ianuarie și 25 februarie 2011, înainte și după retragerea lui Hosni Mubarak.

     Cele două autoare susțin faptul că protestele din Egipt au fost organizate prin intermediul unei rețele complexe care combina Facebook-ul și Twitterul cu alte forme de comunicare interpersonală. Având în vedere că în această perioadă mainstream media a fost blocată, jurnaliștii au  fost intimidați iar accesul pe site-uri a fost controlat, Twitterul a fost singurul mijloc de comunicare care a generat conținut în timp real despre evenimentele din toiul crizei. Așadar, acest studiu explorează modul în care a fost utilizat Twitter-ul ca un mecanism generator de știri în timpul mișcărilor din Egipt și mai ales subliniază importanța existenței acestei rețele de socializare care a permis comunicarea și informarea atunci când principalele canale media au fost restrictionate sau controlate.

     În general, organizațiile de presă sau jurnaliștii utilizează rețeaua de socializare Twitter pentru a posta headline-urile celor mai importante știri apărute în cursul unei zile. Practic este preluată o știre din print sau tv și distribuită pe Twitter. Autoarele cred însă, că aceasta practică poate submina potențialul pe care rețeua de socializare îl are, deoarece aceasta funcționează cel mai bine în cazul situațiilor premeditate a cărei desfășurări de acțiuni se schimbă atât de repede încât televiziunile sau ziarele print nu au posibilitatea să preia și să dezvolte atât de repede subiectul.

     De asemenea, este precizat faptul că platforma de socializare Twitter este utilizată frecvent pentru a comunica cu publicul în timpul instabilităților politice. Spre exemplu, în timpul alegerilor din Nigeria din 2007 rețeaua de socializare a făcut posibilă participarea cetățenilor la discuțiile publice determinându-i să se mobilizeze și să supervizeze procesul electoral.

     Articolul oferă o imagine generală a situațiilor în care platformele de socializare au funcționat drept canal de comunicare în timpul unei crize, sau chiar au avut rolul de a informa în timp real. În țările în care media nu este credibilă, este controlată sau inaccesibilă platforme precum Twitter permit indivizilor să comunice, să se informeze și să contribuie la generarea știrilor. De când are loc acest fenomen, valoarea tradițională a știrii a fost modificată. Tweet-urile sunt o combinație de emoție cu opinie, de fapte cu dramă, rezultând astfel o relatare subiectivă și interpretată a evenimentelor. Din acest motiv, autoarele au creat conceptul de affective news streams pentru a descrie cum știrile de pe Twitter sunt construite din subiectivitatea experienței, opinia și emoția ambientului de la fața locului. Toate acestea combinate au un impact foarte mare asupra comunității determinând-o să reacționeze așa cum s-a întâmplat și în timpul protestelor din Egipt.

     Este un articol în care este expusă foarte bine diferența dintre știrile din old media și cele generate pe rețelele de socializare. De asemenea, sunt prezentate avantajele dar și dezavantajele comunicării prin intermediul platformelor de socializare, fiind subliniată ideea că relatările evenimentelor de pe aceste rețele produc mai mult impact asupra publicului față de cele din media tradițională.

Advertisements

Social media și managementul reputației

descărcare

Titlu: Social media și managementul reputației

Autor: Diana-Maria Cismaru

Editura: Tritonic

Anul apariției: 2012 / Nr. Pagini 142

Date despre autor: Diana-Maria Cismaru este

– Conferențiar la Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrup SNSPA București

– Manager Crystal Connections

– domenii de interes: social media, relații publice, comunicare internă, politică și instituțională, ș.a.

În lucrarea sa ”Social media și managementul reputației”, autoarea Diana-Maria Cismaru conturează o imagine de ansamblu actuală în materie de social media și pune accentul pe aspecte legate de rețelele sociale, new media, dar și media tradiționale pe care le denumește generic ”mainstream media”. Dat fiind faptul că în ultimii ani se vorbește tot mai frecvent despre social media, cartea oferă o viziune amplă asupra influenței și impactului acestui concept în spațiul românesc, o perspectivă creată prin transpunerea metodelor de cercetare sociologică în mediul virtual. Tocmai din titlu cărții se poate deduce faptul că lucrarea este structurată în două părți:

Prima parte surprinde diverse aspecte din paleta variată a domeniului social media și anume cuprinde cercetări pe teme de actualitate cum ar fi blogosfera și evoluția ei, crearea ”brandurilor politice” prin intermediul rețelelor sociale sau prevenirea și soluționarea crizelor în mediul online. Debutul cărții se face printr-o remarcă genarală asupra faptului că odată cu dezvoltarea explozivă a mediului online ce modifică și completează atât rolul cât și funcțiile media, între media din spațiul real și media din spațiul online s-a declanșat un ”război” în care este evident că mainstream media se află în dezavantaj. Aici intervine întrebarea de ce? Iar răspunsul este cât se poate de simplu: pentru că noile media răspund la schimbarea stilurilor de viață, datorită faptului că mediul urban are acum trăsături occidentalizate iar maniera de contact proprie secolului XX s-a estompat, drept urmare relațiile din spațiul real s-au ”rarefiat”.

În ceea ce privește blogosfera la nivel mondial, aceasta a cunoscut o expansiune considerabilă între anii 2000-2007 ce a aparținut clar unei anumite etape din dezvoltarea new media, însă în prezent se pare că rețelele de socializare sunt preferate de tot mai mulți utilizatori. Astfel că și blogosfera românească și-a încetinit activitatea și evoluează în prezent în sensul rafinării și sporirii calității produselor media.

Trecând în planul politic se constată reticența actorilor politici din România în a utiliza mediul online în ceea ce privește construirea unei imagini și utilizarea canalelor de comunicare virtuale drept surse de promovare eficientă a atitudinilor politice și de ce nu a câștigării de ”simpatizanți”, atitudine total opusă clasicului exemplu a campaniei electorale a lui Barack Obama din 2008 în care rețelele sociale precum Facebook, YouTube, Flickr, LinkedIn, ș.a. au avut rolul decisiv deoarece cu ajutorul lor s-a produs efectul dorit la nivel de audiență datorită faptului că „Generația Net„ se identifică cu aceste rețele. Tendința actuală atât în plan național cât și în plan mondial este cea de creare a ”brandurilor politice” (ipostază publică durabilă și viabilă a unui om politic posibilă doar prin intermediul rețelelor sociale) iar pentru a observa la ce nivel ne situăm s-a folosit ca metodă, analiza comparativă a mai multor profiluri de oameni politici români, pe Facebook și Twitter, în paralel cu două figuri politice americane. Concluzia este una dură și anume că în România conceptul de brand politic este prematur de folosit cu privire la politicienii autohtoni.

Din analizele autoarei privitoare la comunicarea de criză reiese că propagarea crizelor în spațiul online, comparativ cu spațiul real, este cu mult mai rapidă și mai greu de controlat. De asemenea urmările și amprentele crizelor sunt cu mult mai consistente decât în mediul real.

În a doua parte a cărții se pune accentul pe cea mai recentă perspectivă în relațiile publice și comunicarea politică și anume managementul reputației, fenomen ce reconfigurează domeniul construirii de imagine în contextul expansiunii mediului virtual, și care odată cu dezvoltarea social media devine necesar și posibil chiar și în spațiul românesc. Termenul de ”imagine” atribuit profesioniștilor în comunicare care gestionează spațiul online tinde să fie înlocuit tot mai mult de termenul ”reputație. Așadar, în locul sintagmei ”construirea imaginii” este preferată expresia ”managementul reputației”. Prin prisma managementului reputației succesul unui personaj public devine direct proporțional cu renumele său adică cu calitatea reputației de care respectivul personaj ce bucură. Spațiul virtual reprezintă principalul mediu de cercetare, acțiune și evaluare a managementului reputației. Spre finele cărții sunt prezentate câteva cazuri care au nevoie de acțiuni pentru menținerea reputației dar și exemple concrete de aplicații din cadrul programelor de managementul reputației.

Cartea analizează șansele de punere în practică a acestui domeniu nou, punând la dispoziție argumente, teorii și exemple elocvente pentru experți, specialiști în curs de formare, sau pentru liderii organizațiilor.

Ca remarcă personală asupra cărții pot spune că aceasta presupune o lectură accesibilă prezentând aspecte actuale de interes și conține exemple ce conturează în manieră obiectivă realitatea României de astăzi.

Marc Cristina-Mihaela

Sursă imagine: http://www.lumeacartii.ro

Manualul românesc de social media – se merită sau nu?

“Tehnici de comunicare în social media” de Horia Mihai Bădău a apărut la editura Polirom în 2011, iar în momentul de față se pregătește o a doua ediție a cărții, datorită creșterii numărului de utilizatori social media în cele aproximativ 6 luni de când a apărut prima ediție, dar și pentru că rețele sociale importante precum Pinterest sau Google+ nu au fost acoperite încă. Continue reading

Blogosferă, Twitter și Facebook. Strategii utilizate în social media

ImageAutorul Horia Mihai Bădău în cartea „Tehnici de comunicare în social media” dezbate un subiect care este de mare actualitate și care este în continuă dezvolatare în ultimii ani. Datorită dezvoltării din ultima perioadă noile canale de comunicare online au prezentat avantaje imense, acesta fiind un motiv pentru care comunicatorii sunt foarte interesați de domeniul social media. Această carte prezintă câteva tehnici și strategii prin care o persoană poate sa-și facă un blog, un cont pe Twitter sau Facebook.

Capitolul 1. În acest capitol este reprezentată revoluția social media cât și social media în cifre ceea ce reprezintă numarul de utilizatori al unei rețele de socializare și procentajul prin care a crescut în ultima perioada de timp. Andreas Kaplean și Michael Haenlein definesc social media ca fiind „un grup de aplicații online care cresc pe fundațiile ideologice și tehnologice ale WEB 2.0 și permit crearea și schimbul conținutului produs de utilizatori”.

Social media a aparut datorită trecerii de la WEB 1.0 la WEB 2.0. Diferența dintre acestea doua este data de faptul că in WEB 1.0 erau oferite platforme de utilizare doar persoanelor care aveau cunoștiințe în acest domeniu, pe cand WEB 2.0 permitea accesul tuturor celor care doresc să participe la o comunicare. Datorită acestei diferențe, social media permite acum formarea comunitaților cât și a canalelor de comunicare dintre membrii sai, pe baza unor interese comune cum ar fi: sportul, natura și arta culinara.

O caracteristică foarte importantă în colectarea informațiilor în social media este transparența. O strategie adoptată de social media este distribuirea de link-uri către alte site-uri, resurse sau oameni. Prin intermediul acestui mediu nu mai cautăm informația ci ea ne gasește pe noi cu ajutorul unei interacțiuni sociale și cu ajutorul unor tehnici de publicare foarte acesibile în zilele noastre.

Capitolul 2. Este intitulat „Tehnici de comunicare în blogosferă” și potrivit autorului cel mai bun mijloc de a ințelege acest capitol este de a crea un blog. Pentru a ințelege cel mai bine care este diferența dintre un blog și un site autorul ne prezintă câteva avantaje printre care se enumeră: stilul personal de abordare a subiectelor, pingbackul,subiectul, comentariile, influența, reputația și multe altele.

Pentru crearea propriului blog trebuie să facem o cercetare în care să studiem piața, să hotărâm pentru cine scriem, care sunt concurenții noștrii, obiectivele blogului și in ultimul rând dacă facem un blog individual sau colectiv. Pentru ca blogul să aibă succes acesta trebuie să aibă un conținut bun si interactivitate. Textele care sunt postate trebuie să fie de calitate iar, interactivitatea trebuie să fie stimulată adică cititorii trebuie să comenteze ceea ce citesc, persoana care deține blogul să interactioneze cu alți blogeri sau să facă parte dintr-o rețea de blogeri. La finalul capitolului sunt prezentate strategii prin care un bolg poate avea succes precum: modul în care trebuie scris, instrumente care pot fi folosite cât și sfaturi cum ar fi, documentează-te, echipează-te și accepta-ți greșelile.

Capitolul 3. „Twitter” reprezintă o rețea sociala care a intrat pe piața roamnească de doar șase, șapte ani dar, care a avut atât influentâțe pozitive cât și negative. Horia Mihai Badau prezintă câteva avantaje și dezavantaje cum ar fi: consumă mult timp, te îndepărtează de viața reala, este numai pentru cei care se pricep la online, sistemul Twitter este foarte deschis, te expune criticilor dar, îți expune și adversarii și este util pentru construirea unei opinii. în opinia autorului pentru a exploata și a înțelege potențialul rețelei, ca și în cazul blogului trebuie să facem un cont. Ne este prezentată rețeaua de socializare și ne sunt expuși pașii pe care trebuie să îi urmăm pentru a avea un profil activ, cât și scopul pe care îl avem pe Twitter cum ar fi: „să ai cât mai mulți urmaritori și să urmarești la randul tău, persoane relevante, care îți furnizează informaii de valoare”.

Capitolul 4. Platforma Facebook are peste 600 de milioane de utilizatori care petrec aproximativ 55 de minute pe zi succesul este scos in evidență, de numărul de interacțiuni dintre oameni prin numărul de comentarii, prin numărul de like-uri sau prin numărul de postari. Primul pas pe care îl faci pentru a creea profilul de Facebook este adăugarea numelui și a adresei de e-mail, urmat de alegera pe care trebuie să o faci între conectarea cu prietenii sau/și partenerii de afaceri. Anul nașterii este urmatoarea etapă însă specialiștii preferă să nu fie făcut public, fapt ce rămâne la atitudine fiecăruia.

Compania Vitrue a realizat un studiu în SUA care a urmărit perioada în care se  inregistreaza cea mai mare activitate. Rezultatele au arătat că orele de varf sunt 11.00, 15.00 si 20.00, iar ziua care inregistrează audiența cea mai mică este duminica.

Capitolul 5. ‚Strategia de PR în Social Media”. Pentru a putea elabora o strategie de PR eficientă trebuie să folosim în primul rând social media și putem aplica tehnicile prezentate până acum pentru a avea notorietate și a putea influența. Căutarea de informații și documente despre propria imagine deoarece numărul utilizatorilor este foarte mare iar opinia lor contează foarte mult însă este foarte greu de intuit.

Prin urmare trebuie să aflăm ce se vorbește despre competitori sau despre industria în care activezi. Părerile pot fi pozitive sau negative, însa fundamental este să aflăm unde ne poziționăm și apoi vom hotărâ unde vrem să ajungem.

Concluzii:

Fiecare dintre aceste rețele de socializare poate avea o valoare mai mare sau mai mică pentru cineva, însă depinde de ceea ce încearcă să realizeze într-o situație dată. Luați în considerare unele dintre argumentele pro și contra pentru fiecare rețea pentru a putea departaja cele două rețele de socializare, dar concluzia rămâne la altitudinea fiecăruia fiindcă părerile sunt împărțite.

Tehnici de comunicare în social media

  • Autor : Horea Mihai Bădău
  • Editura Polirom
  • Anul apariţiei : 2011

Recunosc de la început că am citit cartea în urma numeroaselor divergențe apărute în online referitoare la acest manual de social media, primul din România.

Pentru ca prezentul înseamnă social media și a devenit un mod de viață, este firesc să te intrige și să te îndemne la citit tot ce apare pe acest domeniu.

Cu o istorie bogată în mass media și în online, autorul Horea Mihai Bădău este în prezent asistent universitar doctor la facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității București, Catedra de Presă și Președinte al Asociației Consumatorilor de Media.

Cartea este structurată pe 5 capitole : Revoluția Social Media, Tehnici de comunicare în blogosferă, Twitter, Facebook, Strategia de PR în Social Media.

Primele pagini mi-au adus ușor zâmbetul pe buze și mi-au strecurat o urmă de sceptism cu privire la calitatea cărții când am văzut titlul capitolului I : Revoluția Social Media. Părea ceva exagerat, dar m-am potolit rapid, pe măsură ce avansam în lectură.  Manualul oferă și cifre, eu mă limitez la concluzie: social media apare ca ceva ce se răspândește extraordinar de repede și cu care trebuie să ții pasul ca să nu te simți inadaptat în spațiul public.

Se vorbește că ar semăna ca dezvoltare și efecte cu Revoluția Industrială, însă este mult mai rapidă. În sprijinul acestei afirmații vine și unul dintre conceptele cheie ale social media – conectivitatea – care spune că nu mai căutăm informația, ci informația ne găsește acum pe noi. Platformele social media din România au un trafic de trei ori mai mare decât site-urile ziarelor sau site-urile televiziunilor de știri.

Acest volum îți arată că folosind așa cum trebuie social media poți avea avantaje majore. Dacă în urmă cu 3 – 4 ani important era să deții un cont social media,  prioritar în momentul de față este cum să-l faci să înflorească, să aduni prieteni, urmăritori, să te poziționezi ca un personaj credibil și demn de citit în acest mediu online. Carte este utilă unei game largi de utilizatori, de la persoanele care doresc să-și facă un cont de Facebook, Twitter sau un blog pentru comunicare interpersonală sau de ce nu, pentru a ajunge lideri de opinie, până la persoane fizice sau juridice care folosesc social media în scopuri de afacere.

Îndemnul autorului referitor la persoanele care doresc să-și creeze un cont social media este acela de a-l gândi ca pe o conversație. Într-un spațiu de comunicare, un cont care nu generează interactivitate nu există.  Pe lângă noțiunile care îți explică cum să folosești fiecare instrument din social media, manualul lasa loc și de câteva meditații : Fixează-ți un scop pentru ca munca ta depusă în online să ofere și rezultate. De ce deschizi un cont de social media?

La capitolul 2 mi-a atras atenția în mod deosebit următoarea afirmație : În blogosferă, relațiile de comunicare se statuează la nivelul de grupuri, numite triburi. Dacă ești singur, vei fi expus și ușor de atacat. Este important să-i găsești pe acei influențatori din blogosferă, care au un cuvânt de spus în fața tuturor și care te pot lua sub aripa lor protectoare dacă dovedești că ești credibil și livrezi conținut valoros.

Twitter este un instrument excelent pentru un branding personal. Spațiul alocat fiind mic, te obligă să comprimi mesajele bune în câteva cuvinte.

Număram paginile până să ajung la capitolul  4 în care se vorbește despre giganticul Facebook. Mi-a atras atenția un îndemn : Scrie ca și cum ai vorbi. Lisa Baron, consilier politic, sugerează că a fi deschis la comentarii este ca și cum ai sta seara pe prispa casei.

Manualul este dedicat și oamenilor de PR. Social media reprezintă un nou mediu plin pe provocări pentru specialiștii de relații publice. Lisa Baron spune că “Social media este instrumentul viitoarelor generații de lideri, deoarece coboară barierele ridicate de vânzările convenționale prin construirea unor relații, difuzarea expertizei și prin networking. Rezultatul : vei aduce la produsul tău mai mulți oameni decât ai fi reușit vreodată prin metodele tradiționale.” Sunt redate în carte sfaturi utile despre cum să-ți personalizezi brandul și cum să te integrezi și mai ales să te faci plăcut într-un spațiu în care consumatorii dețin controlul.

Este interesant cum lucrurile au evoluat atât de mult încât, în prezent contează foarte mult opiniile online despre brandul tău, personal sau de business. Trebuie să fii acolo când se vorbește despre tine sau produsul tău. Reputația online ți-o construiești pe baza acțiunilor tale și ți-o repari pe baza comunicării.

Pe final, mă întreb dacă am avut ce învăța din această carte. Răspunsul este categoric da. Te face să privești social media într-un fel mai matur și mai eficient, obținând și rezultate de pe urma utilizării lor.

Ca replică pentru cei ce contestau acest manual : din punctul meu de vedere, este o carte utilă celor care au auzit de social media și vor să aprofundeze, celor care au interpretat greșit social media dar și celor care activează în domeniu pentru că, asemenea medicilor care se uită mereu în cărți pentru că nu-și permit să piardă informații, la fel și specialiștii din online au nevoie de un abecedar scris care să le amintească să nu se abată de la drum.

 ***

Horea Mihai Bădău a fost reporter de ştiri la Radio Delat RFI şi la ziarul România Liberă, redactor şef la Media Pro Grup, Mediafax, departamentul de ştiri online, realizator de emisiuni la Radio France Internationale, project manager şi apoi content manager al portalului apropo.ro şi a activat în departamentul de publicitate al postului de televiziune Antena 1, iar apoi ca editor şi editor coordonator la Realitatea TV.