Hanging Out, Messing Around and Geeking Out: Kids Living and Learning with New Media

Kids_Living_and_Learning_with_New_Media

Tehnologia computerizată a deschis o nouă eră pentru mass-media, aducând cu sine promisiuni, dar și neliniști în ceea ce privește efectul acesteia asupra dezvoltării copiilor. Cartea „Hanging Out, Messing Around and Geeking Out: Kids Living and Learning with New Media”, scrisă de Mizuko Ito împreună cu alți colaboratori, face parte dintr-o serie publicată de Fundația MacArthur pe tema impactului Mediei și Învățământului Digitale asupra tinerilor și copiilor. Mizuko Ito este un antropolog cultural de origine japoneză, cercetător asociat al Institutului de Cercetări Umaniste de la Universitatea Irvine din California.

Cele 7 capitole ale lucrării sunt grupate conceptual în trei domenii fundamentale rezultate dintr-o nouă și interesantă clasificare a practicilor zilnice ale tinerilor din era virtuală: „hanging out”, „messing around” și „geeking out”, luând în considerare, simultan, interesul, motivația, experiența în diferitele „componente” ale new media și evoluția tehnologiei din perspectiva tinerilor. Autorii țin să menționeze că aceste categorii nu sunt rigide, limitele nu sunt foarte clare. După cum o să putem observa pe parcursul cărții, multe dintre activitățile tinerilor se încadrează în același timp în mai multe categorii (jocurie sunt și o modalitate de relaxare, dar și o formă de a petrece timpul cu ceilalți).

Cartea își canalizează atenția asupra modului în care new media influențeză activitățile cotidiene ale tinerilor, atât în interiorul sistemului educațional, cât și în afara lui, și forma în care au evoluat relațiile tinerilor cu adulții în era comunicării virtuale, scoțând în evidență rolul său în modelarea caracterelor umane. Cele 23 de studii de caz ce stau la baza cercetării nu scot în evidență doar implicațiile psihosociale ale new media, ci și consecințele culturale ale noilor tehnologii, mai exact, formarea unei noi culturi a tinerilor, mult diferită de cea a adulților; prin urmare surprinde și perspectivele diferite ale celor două categorii de vârste de a privi media digitală.

De-a lungul lucrării este evidențiat mediul tehnologic, social și cultural în care tinerii produc, consumă și împărtășesc new media. Se realizeară o minuțioasă și argumentată trecere în revistă a principalelor activități pe care tinerii le întrețin în new media în funcție de cele trei domenii, evidențiindu-se cauzele ce au condus la preferința mediului virtual în detrimentul celui real și avantajele pe care  tehnologiile contemporane le oferă tinerilor.

Autorii observă că noile media și-au pus amprenta asupra tuturor componentelor vieții cotidiene. Influențează prietenia, intimitatea, familia, modalitățile de recreere și chiar munca. Studiul de față este foarte util adulților (profesorilor și părinților) pentru a înțelege mai bine, mai profund cauzele ce au dus la modificarea comportamentelor tinerilor. Cercetătorii nu privesc new media ca fiind o forță externă cu o logică internă proprie, ce influențează societatea, cultura sau indivizii, ci mai degrabă ca o manifestare a relațiilor sociale și culturale care oferă noi posibilități de expresie.

„Prietenia”, „Intimitatea” și „Familia” se încadrează din punct de vedere conceptual în prima categorie, motivația principală a tinerilor utilizatori de noile media fiind socializarea.  Aceste capitole realizează o radiografie a relațiilor interpersonale sub influența social media. New media oglindește și accentuează relațiile din realitate. Natura relațiilor este aceeași, ceea ce se schimbă este intensitatea implicării stârnind astfel îngrijorare în rândul adulților determinându-i să ia măsuri. Autorii surprind aspecte privind motivațiile ce țin de sfera prieteniei și a relațiilor de dragoste, efectele pe termen lung ale socializării virtuale, implicațiile psihologice, vulnerabilitățile și comportamentele tinerilor, printr-un studiu asupra conceptului de „prieten” (extins și în aria relațiilor amoroase) în sfera rețelelor de socializare (axându-se asupra Facebook și MySpace). În acest ultim capitol din primul domeniu, autorii evidențiază faptul că new media a pătruns profund, până la celulă (a societății), în viața indivizilor contemporani. Capitolul surprinde modul în care s-au modificat comportamentele în interiorul familiei și atitudinile părinților (îngrijorarea sau dimpotrivă, acceptarea) și măsurile luate cu privire la new media. Cum părinții sunt cei care educă, îndrumă, îi învață pe copii normele morale, lucrarea subliniază rolul familiei în formarea practicilor cotidiene ce implică noile tehnologii. Autorii tratează new media din perspectiva conflictului dintre părinți și copiii (în termeni de acces, control, negociere, compromisuri, limite) și între copii.

Capitolul al V-lea reliefează acea partea a activităților zilnice de relaxare, pierdere a timpului („messing aroud”). Jocurile intens blamate de părinți, privite doar ca o cale de ajunge un perde-vara, ca o alternativă periculoasă, ce corupe și crează dependență, sunt puse în această carte într-o lumină favorabilă, reprezentând, mai degrabă, mijloace de învățare și de exprimare a propriei identități – jocul privit ca o dimensiune a schimbului „hipersocial” (p.227). Jocurile devin instrumente ce facilitează interacțiunea între prieteni, dar și între copii și adulți (jocurile sunt văzute ca o formă de a petrece timp în familie „Games are shown to be social tools that, in various ways, socially connect people of the current and precious generation. It’s like parents reading their children (…) bedtime stories” p.209). Toate acestea din urmă diferă în funcție de tipologia jocului și cartea aduce în discuții aceste diferențe.

În ultima parte a cărții se face trecerea către cea din urmă categorie – geeking out. Aceasta surprinde modul în care tinerii se implică, într-o formă mai mult sau mai puțin profesională, în procesul de creare a conținutului online: muzica digitală, share-ul fotografiilor și al filmulețelor, arta digitală, realizarea profilurilor de pe rețelele de socializare etc. și beneficiile sociale și psihologice pe care acestea le comportă. Un alt element interesant, dezbătut în această parte, este atitudinea școlii față de aceste activități ale tinerilor.

Practicile analizate până acum pot reprezenta o modalitate non-formală de învățare, de dobândire a unor competențe și abilitătăți. În ultimul capitol al cărții „Munca”, autorii evidențiază tocmai rolul pe care new media îl are ca mijloc de învățare și ca oportunitate de dezvoltare personală, de auto-depășire. Autorii vorbesc în această parte în termeni de traninig, voluntariat, antreprenoriat, freelancing, de companie online, toate acestea fiind reglementate de statutul socio-economic și mediul din care tinerii face parte.

În concluzie, cartea cartografiază activitățile tinerilor îndrăgostiți de new media, evidențiind rolul noilor tehnologii în formarea generațiilor fragede. Prin influența sa asupra tuturor dimensiunilor vieții, media digitală devine un veritabil mediu de învățare informală, prin care tinerii își dezvoltă abilitățile sociale, tehnice și de creație, se cunosc mai bine pe sine însuși și pe cei din jur și încep să își clădească viitorul.

Ioana Tauciuc

Sursa fotografiei: http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Kids_Living_and_Learning_with_New_Media.jpg

Biografia copiilor botezați în sistem binar

grown-up-digital1Cartea „Crescuți digitali” a lui Don Tapscott descrie modul în care reprezentații generației Net se raportează la societatea în care trăiesc și cum relaționează cu tehnologia. Don Tapscott este autor, consultant și speaker specializat în strategia de afaceri, transformarea organizaţională și în rolul tehnologiei din business și societate. Al Gore îl consideră „unul dintre cei mai mari guru ai cyber space-ului”.

Lucrarea a fost inspirată de un proiect pe care autorul, alături de o echipă de cercetărori, l-a realizat în 2006 și care urmărea să decripteze interacțiunea tinerilor cu tehnologia digitală. Au fost intervievați aproximativ 10.000 de tineri și au fost alcătuite peste 100 de rapoarte.

Cartea surprinde atât perspectiva cercetătorului, cât și cea a părintelui, Don Tapscott urmărindu-și propriii copii în mânuirea calculatorului.

Cartea este împărțită în trei secțiuni. În prima parte, cititorul face cunoștință cu generația Net și află care sunt diferențele dintre tinerii botezați în biți și părinții lor, reprezentanți ai generației baby-boom. Autorul prezintă cu entuziasm toate caracteristicile generației și cele opt valori definitorii.

Lucrarea este un bun ghid pentru părinții care nu înțeleg de ce copiii lor stau lipiți de calculator, de ce butonează permanent telefonul mobil și cum reușesc să se concentreze în desfășurarea mai multor activități în același timp.

În partea a doua, autorul prezintă generația Net în diferite sectoare ale vieții : în familie, la școală, în câmpul muncii și pe piața de consum. În capitolele dedicate acestei părți sunt reliefate și mai tare diferențele dintre internauți și părinții lor. Milenarii preferă să se întoarcă acasă la părinți după terminarea studiilor. Ei au modificat structura ierarhiei familiale, poziționându-se în centrul atenției părinților și bunicilor. Vorbim de o formulă de tipul 4-2-1, în care 4 bunici și 2 părinți satisfac dorințele unui singur copil.

Tinerii sunt interesați să-și organizeze singuri programul la muncă, nu iubesc să aibă program fix și au nevoie de un sistem de învățământ care să le satisfacă nevoile digitale și să-i scoată din modelul de învățare pre-Guternberg. Autorul susține jocul ca parte a muncii și a vieții.

În ceea ce privește piața de consum, Don Tapscott evidențiază rolul de decizie al  reprezentanților generației Net în apariția și comercializarea unor produse, ce aparțin unor branduri. Aceștia nu se mulțumesc să fie simpli consumatori, ci vor să fie prosumeri, adică să participe activ în procesul de creare a bunurilor și serviciilor.

În cea de-a treia parte facem cunoştinţă cu o generaţie de tineri cu un comportament de ajutorare şi un comportament altruist pronunţat, o generaţie puternic înrădăcinată în procesul politic şi în deciziile ce se iau la nivel guvernamental. Milenarii sunt dintre cei care vor schimbări şi vor să deţină un rol în rândul celor care iau decizii. Activismul lor este sănătos şi trebuie încurajat şi exploatat. Ei sunt neînimagescrezători în oamenii politici, tocmai pentru că sistemul politic nu a fost îndeajuns de personalizat şi deschis, astfel încât să se potrivească cu educaţia lor digitală. Tinerii sunt filantropi şi se încriu să facă voluntariat pentru a le veni în ajutorul celor care au cu adevărat nevoie, angajându-se în activităţi ambiţioase, cum ar fi de exemplu strângerea fondurilor pentru a deschide o şcoală în Sierra Leone.

În ansamblul ei, cartea îi încununează cu lauri pe cei din generația Net. Autorul este un susținător înrăit ai lor și aduce foarte multe argumente pro. Acesta încearcă să înfrumusețeze eticheta tinerilor considerați inadaptați și necomunicativi din cauza faptului că-și petrec cea mai mare parte a timpului cufundați într-o lume de biți.

Cartea nu prezintă doar păreri subiective exprimate de autor, încântat de aptitudinile copiilor săi crescuți digital, ci îmbogățește această experiență personală cu numeroase rezultate ale unor cercetări serioase elaborate pe acest subiect și completate de numeroase păreri și povestiri de-ale reprezentanților generației Net.

 

 

ask-question-2-ce96e3e01c85a38a0d39c61cfae6d42cȘtiați că ?

  • Generația Net este cea mai mare, cea mai diversă din punct de vedere etnic și reprezintă grupul cu cel mai mare număr de femei dintre toate cele care au urmat vreodată studii universitare ? (p.214)
  • Pentru generația Net munca și distracția formează un tot ? (p. 283)
  • Marketingul 2.0 este caracterizat de următoarele cuvinte : oriunde (anyplace), brand (Brand), comunicare (Communication), descoperire (Discovery) și experiență (Experience) = ABCDE-ul marketingului ? (p. 356)
  • După al Doilea Război Mondial, rezultatele testelor de IQ brute au crescut cu trei puncte la fiecare 10 ani ? (p. 482)

 

Andreea Marosac