Social media și managementul reputației

descărcare

Titlu: Social media și managementul reputației

Autor: Diana-Maria Cismaru

Editura: Tritonic

Anul apariției: 2012 / Nr. Pagini 142

Date despre autor: Diana-Maria Cismaru este

– Conferențiar la Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrup SNSPA București

– Manager Crystal Connections

– domenii de interes: social media, relații publice, comunicare internă, politică și instituțională, ș.a.

În lucrarea sa ”Social media și managementul reputației”, autoarea Diana-Maria Cismaru conturează o imagine de ansamblu actuală în materie de social media și pune accentul pe aspecte legate de rețelele sociale, new media, dar și media tradiționale pe care le denumește generic ”mainstream media”. Dat fiind faptul că în ultimii ani se vorbește tot mai frecvent despre social media, cartea oferă o viziune amplă asupra influenței și impactului acestui concept în spațiul românesc, o perspectivă creată prin transpunerea metodelor de cercetare sociologică în mediul virtual. Tocmai din titlu cărții se poate deduce faptul că lucrarea este structurată în două părți:

Prima parte surprinde diverse aspecte din paleta variată a domeniului social media și anume cuprinde cercetări pe teme de actualitate cum ar fi blogosfera și evoluția ei, crearea ”brandurilor politice” prin intermediul rețelelor sociale sau prevenirea și soluționarea crizelor în mediul online. Debutul cărții se face printr-o remarcă genarală asupra faptului că odată cu dezvoltarea explozivă a mediului online ce modifică și completează atât rolul cât și funcțiile media, între media din spațiul real și media din spațiul online s-a declanșat un ”război” în care este evident că mainstream media se află în dezavantaj. Aici intervine întrebarea de ce? Iar răspunsul este cât se poate de simplu: pentru că noile media răspund la schimbarea stilurilor de viață, datorită faptului că mediul urban are acum trăsături occidentalizate iar maniera de contact proprie secolului XX s-a estompat, drept urmare relațiile din spațiul real s-au ”rarefiat”.

În ceea ce privește blogosfera la nivel mondial, aceasta a cunoscut o expansiune considerabilă între anii 2000-2007 ce a aparținut clar unei anumite etape din dezvoltarea new media, însă în prezent se pare că rețelele de socializare sunt preferate de tot mai mulți utilizatori. Astfel că și blogosfera românească și-a încetinit activitatea și evoluează în prezent în sensul rafinării și sporirii calității produselor media.

Trecând în planul politic se constată reticența actorilor politici din România în a utiliza mediul online în ceea ce privește construirea unei imagini și utilizarea canalelor de comunicare virtuale drept surse de promovare eficientă a atitudinilor politice și de ce nu a câștigării de ”simpatizanți”, atitudine total opusă clasicului exemplu a campaniei electorale a lui Barack Obama din 2008 în care rețelele sociale precum Facebook, YouTube, Flickr, LinkedIn, ș.a. au avut rolul decisiv deoarece cu ajutorul lor s-a produs efectul dorit la nivel de audiență datorită faptului că „Generația Net„ se identifică cu aceste rețele. Tendința actuală atât în plan național cât și în plan mondial este cea de creare a ”brandurilor politice” (ipostază publică durabilă și viabilă a unui om politic posibilă doar prin intermediul rețelelor sociale) iar pentru a observa la ce nivel ne situăm s-a folosit ca metodă, analiza comparativă a mai multor profiluri de oameni politici români, pe Facebook și Twitter, în paralel cu două figuri politice americane. Concluzia este una dură și anume că în România conceptul de brand politic este prematur de folosit cu privire la politicienii autohtoni.

Din analizele autoarei privitoare la comunicarea de criză reiese că propagarea crizelor în spațiul online, comparativ cu spațiul real, este cu mult mai rapidă și mai greu de controlat. De asemenea urmările și amprentele crizelor sunt cu mult mai consistente decât în mediul real.

În a doua parte a cărții se pune accentul pe cea mai recentă perspectivă în relațiile publice și comunicarea politică și anume managementul reputației, fenomen ce reconfigurează domeniul construirii de imagine în contextul expansiunii mediului virtual, și care odată cu dezvoltarea social media devine necesar și posibil chiar și în spațiul românesc. Termenul de ”imagine” atribuit profesioniștilor în comunicare care gestionează spațiul online tinde să fie înlocuit tot mai mult de termenul ”reputație. Așadar, în locul sintagmei ”construirea imaginii” este preferată expresia ”managementul reputației”. Prin prisma managementului reputației succesul unui personaj public devine direct proporțional cu renumele său adică cu calitatea reputației de care respectivul personaj ce bucură. Spațiul virtual reprezintă principalul mediu de cercetare, acțiune și evaluare a managementului reputației. Spre finele cărții sunt prezentate câteva cazuri care au nevoie de acțiuni pentru menținerea reputației dar și exemple concrete de aplicații din cadrul programelor de managementul reputației.

Cartea analizează șansele de punere în practică a acestui domeniu nou, punând la dispoziție argumente, teorii și exemple elocvente pentru experți, specialiști în curs de formare, sau pentru liderii organizațiilor.

Ca remarcă personală asupra cărții pot spune că aceasta presupune o lectură accesibilă prezentând aspecte actuale de interes și conține exemple ce conturează în manieră obiectivă realitatea României de astăzi.

Marc Cristina-Mihaela

Sursă imagine: http://www.lumeacartii.ro

Advertisements

Manualul românesc de social media – se merită sau nu?

“Tehnici de comunicare în social media” de Horia Mihai Bădău a apărut la editura Polirom în 2011, iar în momentul de față se pregătește o a doua ediție a cărții, datorită creșterii numărului de utilizatori social media în cele aproximativ 6 luni de când a apărut prima ediție, dar și pentru că rețele sociale importante precum Pinterest sau Google+ nu au fost acoperite încă. Continue reading

Tu cum i-ai explica bunicii ce înseamnă ”facebook”?

M-a întrebat într-o zi bunica ce înseamnă cuvântul ”facebook”? După curiozitatea aceasta urma o nouă întrebare. Cum de cumpăr și citesc o altă carte, când eu nu am epuizat, încă, biblioteca ei cu cărți ”grele”, adunate cu atâta străduință în deceniile de muncă de lingvist? Răspunsul s-a ramificat, pe măsură ce înaintam în lectură…

Tradus literalmente ”facebook”  înseamnă ”cartea feței”. Având în vedere că fiecare utilizator are o carte a feței sale și a vieții implicit, iar  numărul acestora este de sute de milioane, îl îndreptățim pe Alexandru-Brăduț Ulmanu, care și-a intitulat cartea, despre revoluția Facebook și spațiul social, folosind pluralul ”Cartea fețelor”.

Citind-o, am început să-i explic bunicii ce sunt rețelele sociale și la ce ne ajută. Curios este că multe lucruri le-a înțeles, a rămas surprinsă, mirată, fascinată și, desigur, de multe ori nedumerită. Ceea ce a încântat-o, este că ai putea să îți găsești pe Facebook, cunoștințe cucare ai pierdut legătura de mult timp, hrănind speranța reîntâlnirii.

”Ce bine era dacă aveam și noi Facebook pe atunci…” intervine bunica. Replică care a trezit o poveste veche, despre o iubire juvenilă rătăcită prin lume și amintiri.

Întradevăr, cartea lui Ulmanu, vorbește despre faptul că “Facebook”, redă povești de viață prin pozele și mesajele de stare ale utilizatorilor săi. Oamenii se urmăresc reciproc, pentru că sunt mult mai interesați de ceea ce fac alți oameni, cu care găsesc similitudini, decât de ceea ce se întâmplă cu obiectele din jur. Prin cercetările de laborator s-a demonstrat că reacțiile creierului uman sunt mult mai intense când văd imagini cu oameni decât cu obiecte.

Facebook, spune autorul, are succes pentru că este un fel de gura satului, care oferă senzația controlului asupra imaginii publice. Succesul acestei rețele sociale vine și din faptul că s-a adaptat ușor ca blogging și microblogging, oferind multe aplicații care au prins și la cei care nu se identifică cu generația cyber space.

În plin process de explicații, bunica mă întrerupe nedumerită: ”Dar de ce revoluția facebook?”

Răspunsul îl oferă tot autorul. În online, toată lumea vorbește scurt și concis. Specialiștii în comunicare vorbeau despre revoluția modului în care lucram cu informația înainte de apariția site-urilor de socializare. Internetul fiind o evoluție a sistemelor de comunicare în rețea, însă pentru că a ajuns să faciliteze schimbul de informație la niveluri fără precedent a început să reprezinte o revoluție în comunicare.

Un alt aspect interesant, descoperit în această carte, este o demonstrație științifică a legăturii dintre oameni. Se pare că un om este legat de orice alt om de pe planetă, prin maxim 6 legături umane. Nu te-ai aşteptat la asta, nu?  Lucru pe care îl putem observa cu ușurință pe Facebook prin prietenii comuni din rețea.

”Asta așa este, lumea e foarte mică…” aprobă rapid bunica. ”Numai că nu tot timpul întâlnești pe cine cauţi” continuând să îmi povestească, cum a fost transferată ca profesoară în alt sat, urmând războiul și rupând definitiv legătura cu cel care avea să îi fie partener de viață. Iar lumea e mică, pentru că a întâlnit, spre bătrânețe, o persoană care îl cunoștea bine pe cel despre care îmi tot povestește.

În medie fiecare om are aproximativ 150-200 de cunoștințe. Aceasta este și media de prieteni pe care o are un utilizator de Facebook. Grupurile pe Facebook sunt similare celor naturale. Felul în care ne prezentăm pe Facebook este asemănător celui din realitate, pentru că și în viața de zi cu zi păstrăm o mască socială, încercând să avem un control al imaginii noastre. Diferența este că în offline nu-ți numești ”prieteni” cele 200 de cunoștințe. Sintagma aceasta fiind aleasă pentru a simplifica platforma de comunicare. Social media leagă prietenii, găsește parteneri de afaceri, căsătorește oameni sau contribuie la separarea lor. Se pare că în America, se aduc multe probe de divorț din activitatea partenerului de pe rețelele sociale. Cu toate acestea, remarcabil este aportul social media în ajutorarea persoanelor suferinde de cancer, cazuri fericite prin care informația a ajuns în timp scurt în sute de țări ale lumii.

În ultima parte a cărții, Alexandru-Brăduț Ulmanu, prezintă o analiză comparativă complexă a modului în care politicienii americani și români, utilizează bogăția social media în comunicarea cu electoratul. Se pare că politicienii români greșesc enorm pentru că nu înțeleg, încă, diferența dintre comunicare prin mass media și cea prin noile media.

Ceea ce trebuie apeciat este faptul că mediul online este o sursă de informații gratuite atât pentru jurnaliști, cât și pentru oamenii obișnuiți, care pot căpăta aceeași putere de diseminare a unui mesaj precum specialiștii în comunicare. Poți afla aceleași lucruri din presă, precum și de pe internet. Apartenența la o comunitate, dezvoltă simțul civic și dorința de împărtășire a experienței. Ulmanu recunoaște că a oferit gratuit pe un forum, pe care a găsit anterior o informație foarte utilă, un material pentru care ar fi putut încasa bani buni în calitate de jurnalist.

”Chiar vă invidiez, acum aveți niște posibilități la care eu nici nu visam. Nu exista atunci atâta informație. Eu îmi cumpăram pe ascuns cărți când mergeam în excursii peste Prut. Le ascundeam sub palton ca să trec vama sovietică. Dacă eram mai tânără îmi făceam și eu Facebook”, zâmbește mai serios bunica, care a predat limba română într-un regim opresiv culturii și valorilor naționale românești.

Așadar, dacă tot e libertate și e gratuit, măcar să profităm din plin de puterea acestei noi lumi, aşa zis- virtuale.

De Alexandrina Prisăcaru

Social Media şi managementul reputaţiei

Recenzie realizată de Daniela Meiu

Autor: Diana Maria Cişmaru

Editura: TRITONIC, Bucureşti

Colecţie: Comunicare/Media

Anul publicării: 2012

Format: 13×20 cm

ISBN: 978-606-8320-35-9

Diana Maria Cişmaru este conferenţiar universitar în cadrul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti. Domeniile de interes ale autoarei cuprind social media, studiile organizaţionale şi comunicarea internă, comunicarea instituţională şi politică, relaţiile publice şi studiile sociologice la nivel macrosocial. Acestea se reflectă în următoarele publicaţii: Comunicarea internă în organizaţii, Editura Tritonic, Bucureşti, 2008;  TeleRomânia în zece zile (editor),  Editura Tritonic, Bucureşti, 2009; Organizaţia inteligentă (coautor), Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2003, 2010; Relaţiile publice – coeziune şi eficienţă prin comunicare (coautor), Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2011; Social media şi managementul reputaţiei (autor), Editura Tritonic, Bucureşti, 2012.

Autoarea cărţii atrage atenţia asupra faptului că deşi în ultimii ani s-a discutat extraordinar de mult despre social media, dezbaterile s-au fixat la un nivel superficial şi s-au bazat cel mult pe date statistice.

Cartea Social media şi managementul reputaţiei este o analiză de profunzime asupra spaţiului virtual românesc, prezentând o perspectivă sociologică, consistentă şi omogenă, bazată prin ajustarea metodelor de cercetare din domeniul comunicării.

În cele 142 de pagini ale cărţii sunt expuse două părţi. Astfel, în prima parte, denumită Funcţiile social media, autoarea ne oferă o introducere în comunicarea de masă în spaţiul online. Această primă parte mai cuprinde analize pe teme actuale precum dezvoltarea blogosferei: tendinţe funcţionale, strategii de marketing în blogosferă, redarea modalităţii în care sunt utilizate reţelele sociale pentru construirea brandurilor politice, social media ca receptori: dezbaterile finale în campania electorală 2009 şi gestionarea crizelor de comunicare în mediul online.

Managementul reputaţiei prin social media reprezintă cea de-a doua parte a cărţii, în care se prezintă încrederea ca fundament al reputaţiei, construirea şi implementarea unui program adecvat de management al reputaţiei. Aplicaţiile din cadrul acestei părţi sunt fragmente şi ilustrări realizate cu scopul de a reda atât necesitatea, cât şi utilitatea strategiilor de comunicare prin intermediul social media. Managementul reputaţiei reprezintă un domeniu pe care dezvoltarea social media îl va face necesar şi posibil, şi în România.

Pe parcursul cărţii sunt oferite o serie de tabele, figuri şi grafice care cuprind date statistice pe baza cărora s-au scris aceste părţi. În analizele folosite, cei care vor citi această carte vor găsi multe informaţii de ajutor, deschizătoare de perspective şi noi căutari de date sau fixatoare de cunoştinte. Spre exemplu, sunt prezentate în paralel persoanele care deţin cele mai influente bloguri şi persoanele cu cel mai mare rating de pe platformele de socializare Facebook şi Twitter, atât din spaţiul virtual american, cât şi din spaţiul virtual românesc, oferind un bun prilej pentru a remarca lipsa înţelegerii specificului reţelelelor de socializare, care se axează pe interesele publicului, accesibilitate şi interacţiune.

Am ales să parcurg această carte, deoarece este o lucrare recent publicată şi prima din mediul românesc, care analizează oportunităţile de punere în practică a relaţiilor publice, a managementului reputaţiei prin intermediul social media. Aceasta îmbină într-un mod util atât teoria, cât şi exemplele împărtăşite.

Prin noutatea în metode şi prin nivelul de cercetare, această sinteză de idei oferă o direcţie nouă de analiză în mediul academic.  În acelaşi timp, Social media şi managementul reputaţiei prezintă interes şi pentru practicienii relaţiilor publice, fiindcă prezintă instrumente şi concepte noi, necesare pentru construirea sau adaptarea strategiilor de comunicare în mediul online.

Pentru cei care îşi doresc să adauge la portofoliul de lecturi o bază teoretică foarte bine structurată, cu idei accesibile, acestă carte este disponibilă în librării la preţul de 25 de lei.

Tehnici de comunicare în social media

  • Autor : Horea Mihai Bădău
  • Editura Polirom
  • Anul apariţiei : 2011

Recunosc de la început că am citit cartea în urma numeroaselor divergențe apărute în online referitoare la acest manual de social media, primul din România.

Pentru ca prezentul înseamnă social media și a devenit un mod de viață, este firesc să te intrige și să te îndemne la citit tot ce apare pe acest domeniu.

Cu o istorie bogată în mass media și în online, autorul Horea Mihai Bădău este în prezent asistent universitar doctor la facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității București, Catedra de Presă și Președinte al Asociației Consumatorilor de Media.

Cartea este structurată pe 5 capitole : Revoluția Social Media, Tehnici de comunicare în blogosferă, Twitter, Facebook, Strategia de PR în Social Media.

Primele pagini mi-au adus ușor zâmbetul pe buze și mi-au strecurat o urmă de sceptism cu privire la calitatea cărții când am văzut titlul capitolului I : Revoluția Social Media. Părea ceva exagerat, dar m-am potolit rapid, pe măsură ce avansam în lectură.  Manualul oferă și cifre, eu mă limitez la concluzie: social media apare ca ceva ce se răspândește extraordinar de repede și cu care trebuie să ții pasul ca să nu te simți inadaptat în spațiul public.

Se vorbește că ar semăna ca dezvoltare și efecte cu Revoluția Industrială, însă este mult mai rapidă. În sprijinul acestei afirmații vine și unul dintre conceptele cheie ale social media – conectivitatea – care spune că nu mai căutăm informația, ci informația ne găsește acum pe noi. Platformele social media din România au un trafic de trei ori mai mare decât site-urile ziarelor sau site-urile televiziunilor de știri.

Acest volum îți arată că folosind așa cum trebuie social media poți avea avantaje majore. Dacă în urmă cu 3 – 4 ani important era să deții un cont social media,  prioritar în momentul de față este cum să-l faci să înflorească, să aduni prieteni, urmăritori, să te poziționezi ca un personaj credibil și demn de citit în acest mediu online. Carte este utilă unei game largi de utilizatori, de la persoanele care doresc să-și facă un cont de Facebook, Twitter sau un blog pentru comunicare interpersonală sau de ce nu, pentru a ajunge lideri de opinie, până la persoane fizice sau juridice care folosesc social media în scopuri de afacere.

Îndemnul autorului referitor la persoanele care doresc să-și creeze un cont social media este acela de a-l gândi ca pe o conversație. Într-un spațiu de comunicare, un cont care nu generează interactivitate nu există.  Pe lângă noțiunile care îți explică cum să folosești fiecare instrument din social media, manualul lasa loc și de câteva meditații : Fixează-ți un scop pentru ca munca ta depusă în online să ofere și rezultate. De ce deschizi un cont de social media?

La capitolul 2 mi-a atras atenția în mod deosebit următoarea afirmație : În blogosferă, relațiile de comunicare se statuează la nivelul de grupuri, numite triburi. Dacă ești singur, vei fi expus și ușor de atacat. Este important să-i găsești pe acei influențatori din blogosferă, care au un cuvânt de spus în fața tuturor și care te pot lua sub aripa lor protectoare dacă dovedești că ești credibil și livrezi conținut valoros.

Twitter este un instrument excelent pentru un branding personal. Spațiul alocat fiind mic, te obligă să comprimi mesajele bune în câteva cuvinte.

Număram paginile până să ajung la capitolul  4 în care se vorbește despre giganticul Facebook. Mi-a atras atenția un îndemn : Scrie ca și cum ai vorbi. Lisa Baron, consilier politic, sugerează că a fi deschis la comentarii este ca și cum ai sta seara pe prispa casei.

Manualul este dedicat și oamenilor de PR. Social media reprezintă un nou mediu plin pe provocări pentru specialiștii de relații publice. Lisa Baron spune că “Social media este instrumentul viitoarelor generații de lideri, deoarece coboară barierele ridicate de vânzările convenționale prin construirea unor relații, difuzarea expertizei și prin networking. Rezultatul : vei aduce la produsul tău mai mulți oameni decât ai fi reușit vreodată prin metodele tradiționale.” Sunt redate în carte sfaturi utile despre cum să-ți personalizezi brandul și cum să te integrezi și mai ales să te faci plăcut într-un spațiu în care consumatorii dețin controlul.

Este interesant cum lucrurile au evoluat atât de mult încât, în prezent contează foarte mult opiniile online despre brandul tău, personal sau de business. Trebuie să fii acolo când se vorbește despre tine sau produsul tău. Reputația online ți-o construiești pe baza acțiunilor tale și ți-o repari pe baza comunicării.

Pe final, mă întreb dacă am avut ce învăța din această carte. Răspunsul este categoric da. Te face să privești social media într-un fel mai matur și mai eficient, obținând și rezultate de pe urma utilizării lor.

Ca replică pentru cei ce contestau acest manual : din punctul meu de vedere, este o carte utilă celor care au auzit de social media și vor să aprofundeze, celor care au interpretat greșit social media dar și celor care activează în domeniu pentru că, asemenea medicilor care se uită mereu în cărți pentru că nu-și permit să piardă informații, la fel și specialiștii din online au nevoie de un abecedar scris care să le amintească să nu se abată de la drum.

 ***

Horea Mihai Bădău a fost reporter de ştiri la Radio Delat RFI şi la ziarul România Liberă, redactor şef la Media Pro Grup, Mediafax, departamentul de ştiri online, realizator de emisiuni la Radio France Internationale, project manager şi apoi content manager al portalului apropo.ro şi a activat în departamentul de publicitate al postului de televiziune Antena 1, iar apoi ca editor şi editor coordonator la Realitatea TV.