Affective News and Networked Publics: The Rhythms of News Storytelling on #Egypt

Titlu: Affective News and Networked Publics: The Rhythms of News Storytelling on #Egypt

Autori: Zizi Papacharissi, Maria de Fatima Oliveira

Apărut în 2012 în Journal of Communication

Image

     Articolul “Affective News and Networked Publics” urmărește să evidențieze influența pe care a exercitat-o social media asupra oamenilor în timpul protestelor din Egipt și Libia din 2011. În acest studiu se pune accentul în special pe rețeaua de socializare Twitter  fiind observate și analizate forma și valoarea știrilor cu hashtagul #egipt care au fost postate între 25 ianuarie și 25 februarie 2011, înainte și după retragerea lui Hosni Mubarak.

     Cele două autoare susțin faptul că protestele din Egipt au fost organizate prin intermediul unei rețele complexe care combina Facebook-ul și Twitterul cu alte forme de comunicare interpersonală. Având în vedere că în această perioadă mainstream media a fost blocată, jurnaliștii au  fost intimidați iar accesul pe site-uri a fost controlat, Twitterul a fost singurul mijloc de comunicare care a generat conținut în timp real despre evenimentele din toiul crizei. Așadar, acest studiu explorează modul în care a fost utilizat Twitter-ul ca un mecanism generator de știri în timpul mișcărilor din Egipt și mai ales subliniază importanța existenței acestei rețele de socializare care a permis comunicarea și informarea atunci când principalele canale media au fost restrictionate sau controlate.

     În general, organizațiile de presă sau jurnaliștii utilizează rețeaua de socializare Twitter pentru a posta headline-urile celor mai importante știri apărute în cursul unei zile. Practic este preluată o știre din print sau tv și distribuită pe Twitter. Autoarele cred însă, că aceasta practică poate submina potențialul pe care rețeua de socializare îl are, deoarece aceasta funcționează cel mai bine în cazul situațiilor premeditate a cărei desfășurări de acțiuni se schimbă atât de repede încât televiziunile sau ziarele print nu au posibilitatea să preia și să dezvolte atât de repede subiectul.

     De asemenea, este precizat faptul că platforma de socializare Twitter este utilizată frecvent pentru a comunica cu publicul în timpul instabilităților politice. Spre exemplu, în timpul alegerilor din Nigeria din 2007 rețeaua de socializare a făcut posibilă participarea cetățenilor la discuțiile publice determinându-i să se mobilizeze și să supervizeze procesul electoral.

     Articolul oferă o imagine generală a situațiilor în care platformele de socializare au funcționat drept canal de comunicare în timpul unei crize, sau chiar au avut rolul de a informa în timp real. În țările în care media nu este credibilă, este controlată sau inaccesibilă platforme precum Twitter permit indivizilor să comunice, să se informeze și să contribuie la generarea știrilor. De când are loc acest fenomen, valoarea tradițională a știrii a fost modificată. Tweet-urile sunt o combinație de emoție cu opinie, de fapte cu dramă, rezultând astfel o relatare subiectivă și interpretată a evenimentelor. Din acest motiv, autoarele au creat conceptul de affective news streams pentru a descrie cum știrile de pe Twitter sunt construite din subiectivitatea experienței, opinia și emoția ambientului de la fața locului. Toate acestea combinate au un impact foarte mare asupra comunității determinând-o să reacționeze așa cum s-a întâmplat și în timpul protestelor din Egipt.

     Este un articol în care este expusă foarte bine diferența dintre știrile din old media și cele generate pe rețelele de socializare. De asemenea, sunt prezentate avantajele dar și dezavantajele comunicării prin intermediul platformelor de socializare, fiind subliniată ideea că relatările evenimentelor de pe aceste rețele produc mai mult impact asupra publicului față de cele din media tradițională.