Online-ul: o nouă revoluţie în politică?

  • Titlul cărţii: Bloguri, Facebook şi Politică
  • Autori: Tudor Sălcudeanu, Paul Aparaschivei, Florenţa Toader
  • Editura şi locul publicării: Tritonic, Bucureşti.
  • Anul apariţiei: 2009
  • Preţul cărţii: 20 lei
  • Număr de pagini: 208


Bloguri, Facebook şi Politică încearcă să răspundă la întrebarea: în ce măsură voturile unui candidat politic pot fi obţinute cu ajutorul internetului? Autorii acestei lucrări sunt absolvenţi ai Masteratului Politic, de unde şi interesul pentru acest domeniu. În acest sens, cei trei autori realizează o cercetare, bazată pe analiza unor bloguri şi campanii online de promovare a unor politicieni de succes, pentru a demonstra ulterior influenţa noilor media în sfera politică. Cartea este adresată studenţilor de la Comunicare, Jurnalism, Ştiinţe Politice, persoanelor interesate de acest domeniu şi candidaţiilor politici.

Lucrarea cuprinde definirea termenilor specifici mediului virtual, precum: blog, blogosferă, weblog, concepte ce conturează natura temei abordate. După trecerea în revistă a interpretărilor datelor statistice rezultate în urma studiului realizat, este prezentată campania online de promovare a candidatului american, Barack Obama, capitolul cel mai interesant al acestei cărţi, din punctul meu de vedere. De asemenea, multiple diagrame, figuri, date statistice şi cifre alcătuiesc conţinutul acestei lucrări. Cu toate că, este o carte teoretică, bazată pe cercetări şi studii amănunţite, constituie un  aport considerabil adus acestui domeniu şi un background solid studenţilor specializaţi. Ceea ce mi-a plăcut este faptul că, autorii au recurs la conceperea unor cercetări concrete pentru a stabili cu exactitate natura relaţiei dintre new media şi politică şi nu s-au grăbit să ofere răspunsuri subiective ori generalizate, rezultate din cercetăriile anterioare.

Studiile realizate de către autori în direcţia comunicării politice în mediul online conferă lucrării credibiltate, atractivitate şi curiozitate în vederea aprofundării acestei teme. Aşadar, Bloguri, Facebook şi Politică constituie o lectură educativă, utilă studenţilor şi celor interesaţi de acest vast domeniu,drept urmare, o recomand cu plăcere.

Recenzie realizată de Vodă Oana Cătălina.

Sursa foto

Advertisements

Hai să-ţi spun ceva: dacă nu ai blog, nu exişti.

Titlu: Conversaţii libere. Despre cum reuşesc blogurile să schimbe comunicarea dintre companii şi clienţi [Naked Conversations]
Autori: Robert SCOBLE, Shel ISRAEL
Editura: Nemira
Anul: 2008
ISBN: 978-973-143-176-5

„Conversaţii libere este despre cum şi de ce ar trebui să te alături conversaţiei, despre cum să fii un «blogger deştept» pentru a reuşi, îţi spune de ce angajatorii ar trebui să îşi încurajeze managerii să intre în lumea blogurilor cu tot sufletul şi să vorbească despre acele elemente ale afacerii pe care le cunosc cel mai bine.”

Primele versiuni ale acestei cărţi au fost postate chiar pe blogul celor doi autori, Robert Scoble şi Shel Israel, din dorinţa acestora de a implica şi vizitatorii paginii proprii de Internet. Comentariile lor au fost luate în seamă şi pot fi găsite pe parcursul celor trei părţi ale cărţii, alături de poveştile unor bloggeri de afaceri mici sau de Fortune 10, toate fiind sfaturi preţioase pentru orice începător. Cartea abundă în trimiteri la cărţi de specialitate, dintre care amintesc doar Megatrends, The Cluetrain Manifesto, Creating Customer Evangelists, dar şi la bloggeri şi profesionişti din domeniul comunicării, marketingului, şi nu numai, cum ar fi Seth Godin, Loic Le Meur, Michel Edouard Leclerc, Steve Rubel.

Continue reading

Blogosferă, Twitter și Facebook. Strategii utilizate în social media

ImageAutorul Horia Mihai Bădău în cartea „Tehnici de comunicare în social media” dezbate un subiect care este de mare actualitate și care este în continuă dezvolatare în ultimii ani. Datorită dezvoltării din ultima perioadă noile canale de comunicare online au prezentat avantaje imense, acesta fiind un motiv pentru care comunicatorii sunt foarte interesați de domeniul social media. Această carte prezintă câteva tehnici și strategii prin care o persoană poate sa-și facă un blog, un cont pe Twitter sau Facebook.

Capitolul 1. În acest capitol este reprezentată revoluția social media cât și social media în cifre ceea ce reprezintă numarul de utilizatori al unei rețele de socializare și procentajul prin care a crescut în ultima perioada de timp. Andreas Kaplean și Michael Haenlein definesc social media ca fiind „un grup de aplicații online care cresc pe fundațiile ideologice și tehnologice ale WEB 2.0 și permit crearea și schimbul conținutului produs de utilizatori”.

Social media a aparut datorită trecerii de la WEB 1.0 la WEB 2.0. Diferența dintre acestea doua este data de faptul că in WEB 1.0 erau oferite platforme de utilizare doar persoanelor care aveau cunoștiințe în acest domeniu, pe cand WEB 2.0 permitea accesul tuturor celor care doresc să participe la o comunicare. Datorită acestei diferențe, social media permite acum formarea comunitaților cât și a canalelor de comunicare dintre membrii sai, pe baza unor interese comune cum ar fi: sportul, natura și arta culinara.

O caracteristică foarte importantă în colectarea informațiilor în social media este transparența. O strategie adoptată de social media este distribuirea de link-uri către alte site-uri, resurse sau oameni. Prin intermediul acestui mediu nu mai cautăm informația ci ea ne gasește pe noi cu ajutorul unei interacțiuni sociale și cu ajutorul unor tehnici de publicare foarte acesibile în zilele noastre.

Capitolul 2. Este intitulat „Tehnici de comunicare în blogosferă” și potrivit autorului cel mai bun mijloc de a ințelege acest capitol este de a crea un blog. Pentru a ințelege cel mai bine care este diferența dintre un blog și un site autorul ne prezintă câteva avantaje printre care se enumeră: stilul personal de abordare a subiectelor, pingbackul,subiectul, comentariile, influența, reputația și multe altele.

Pentru crearea propriului blog trebuie să facem o cercetare în care să studiem piața, să hotărâm pentru cine scriem, care sunt concurenții noștrii, obiectivele blogului și in ultimul rând dacă facem un blog individual sau colectiv. Pentru ca blogul să aibă succes acesta trebuie să aibă un conținut bun si interactivitate. Textele care sunt postate trebuie să fie de calitate iar, interactivitatea trebuie să fie stimulată adică cititorii trebuie să comenteze ceea ce citesc, persoana care deține blogul să interactioneze cu alți blogeri sau să facă parte dintr-o rețea de blogeri. La finalul capitolului sunt prezentate strategii prin care un bolg poate avea succes precum: modul în care trebuie scris, instrumente care pot fi folosite cât și sfaturi cum ar fi, documentează-te, echipează-te și accepta-ți greșelile.

Capitolul 3. „Twitter” reprezintă o rețea sociala care a intrat pe piața roamnească de doar șase, șapte ani dar, care a avut atât influentâțe pozitive cât și negative. Horia Mihai Badau prezintă câteva avantaje și dezavantaje cum ar fi: consumă mult timp, te îndepărtează de viața reala, este numai pentru cei care se pricep la online, sistemul Twitter este foarte deschis, te expune criticilor dar, îți expune și adversarii și este util pentru construirea unei opinii. în opinia autorului pentru a exploata și a înțelege potențialul rețelei, ca și în cazul blogului trebuie să facem un cont. Ne este prezentată rețeaua de socializare și ne sunt expuși pașii pe care trebuie să îi urmăm pentru a avea un profil activ, cât și scopul pe care îl avem pe Twitter cum ar fi: „să ai cât mai mulți urmaritori și să urmarești la randul tău, persoane relevante, care îți furnizează informaii de valoare”.

Capitolul 4. Platforma Facebook are peste 600 de milioane de utilizatori care petrec aproximativ 55 de minute pe zi succesul este scos in evidență, de numărul de interacțiuni dintre oameni prin numărul de comentarii, prin numărul de like-uri sau prin numărul de postari. Primul pas pe care îl faci pentru a creea profilul de Facebook este adăugarea numelui și a adresei de e-mail, urmat de alegera pe care trebuie să o faci între conectarea cu prietenii sau/și partenerii de afaceri. Anul nașterii este urmatoarea etapă însă specialiștii preferă să nu fie făcut public, fapt ce rămâne la atitudine fiecăruia.

Compania Vitrue a realizat un studiu în SUA care a urmărit perioada în care se  inregistreaza cea mai mare activitate. Rezultatele au arătat că orele de varf sunt 11.00, 15.00 si 20.00, iar ziua care inregistrează audiența cea mai mică este duminica.

Capitolul 5. ‚Strategia de PR în Social Media”. Pentru a putea elabora o strategie de PR eficientă trebuie să folosim în primul rând social media și putem aplica tehnicile prezentate până acum pentru a avea notorietate și a putea influența. Căutarea de informații și documente despre propria imagine deoarece numărul utilizatorilor este foarte mare iar opinia lor contează foarte mult însă este foarte greu de intuit.

Prin urmare trebuie să aflăm ce se vorbește despre competitori sau despre industria în care activezi. Părerile pot fi pozitive sau negative, însa fundamental este să aflăm unde ne poziționăm și apoi vom hotărâ unde vrem să ajungem.

Concluzii:

Fiecare dintre aceste rețele de socializare poate avea o valoare mai mare sau mai mică pentru cineva, însă depinde de ceea ce încearcă să realizeze într-o situație dată. Luați în considerare unele dintre argumentele pro și contra pentru fiecare rețea pentru a putea departaja cele două rețele de socializare, dar concluzia rămâne la altitudinea fiecăruia fiindcă părerile sunt împărțite.

„New Media” – Dorina Guţu

  • Editura: Tritonic 
  • Oraşul apariţiei: Bucureşti
  • Anul publicării: 2007

Date despre autor

Dorina Guţu este conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Management şi cea de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). A fost bursier Fulbright la Stanford University din SUA în 2004 şi bursier Marie Curie Bradford University din Marea Britanie în 2003. De asemenea, Dorina Guţu este consultant internaţional pentru Open Society Institute în New York. A studiat impactul noilor tehnologii informaţionale asupra comportamentului electoral al tinerilor şi procesul de americanizare a comunicarii politice româneşti. Este cunoscută ca fiind autoarea primei cercetări despre electoratul online din România. În prezent se ocupă de blogul http://www.masteratpolitic.ro/.

Date despre carte

Volumul New Media este considerat o premieră pe piaţa editorială românească, având în vedere faptul că prin intermediul acestuia se oferă o perspectivă globală a acestui fenomen, de New Media, resimţit, în acea perioadă (2007), din ce în ce mai mult şi la noi. Cartea cuprinde de la interviuri cu personalităţi româneşti ce au fost pionieri ai blogosferei până la o analiză a impactului noilor media asupra mediului politic din România.

Structura cărţii

New Media este structurată asemeni unui blog, lucru inedit pentru un volum tipărit. Pornind de la titlurile capitolelor şi subcapitolelor, până la stilul scrisului, toate sunt specifice mediului online. Apar inclusiv numeroase linkuri, chiar dacă ca note de subsol, un aşa-zis blogroll, dar şi un index al însemnărilor, precum şi etichetele la finalul fiecărui text (aşa cum pe bloguri avem taguri). Acestea pot fi observate la începutul fiecărui capitol: blogroll-ul prezintă de fapt capitolele, iar indexul subcapitolele.

Volumul are 15 capitole/părţi/teme, împărţite astfel: Partea virtuală a realităţii, Jurnalul unei lumi anunţate, Mondosfera, În lumina noilor reflectoare, Să auzim numai de bine, În lumea monitoarelor deschise, Raiul meu beteag de pe alt meleag, Spre o nouă realitate politică în mediul virtual, Pentru a merge la urne, click aici!, Din realitatea virtuală spre o virtuală realitate, Cu mioriţa prin web 2.0., Pe bloguri, fiţi gata, start!, Cronica unei naşteri anunţate, Ultima soluţie: încă o evoluţie şi Blogroll. După cum se poate observa, o parte din titlurile acestora sunt „parodii” ale unor zicale, clişee româneşti – un alt lucru specific mediului online, în special blogurilor.

Mai trebuie precizat şi faptul că la începutul cărţii există două texte denumite [PRE‑ÎNSEMNARE] şi HELLO, WORLD!. Primul, scris de Sorin Tudor, ţine loc unei prefaţe clasice, iar cel de-al doilea este scris în aceeaşi manieră în care apare prima postare de pe orice blog, cea în care, de obicei, apar motivele creării respectivului blog.

Pe scurt despre New Media

În prima parte, autoarea aduce în discuţie modul în care este perceput mediul online la noi, cum este înţeles şi cum se lucrează pe Internet. Se fac câteva precizări despre termenii utilizaţi în acest domeniu, despre istoricul noilor media şi definiţiile date acestora. Se trece rapid şi prin ceea ce înseamnă web 1.0, web 2.0 şi web 3.0, dar se vorbeşte şi despre unele noţiuni legate de social media şi citizen journalism. În Jurnalul unei lumi anunţate, Dorina Guţu scrie despre tot ceea ce înseamnă un blog – de la terminologia cuvântului, istoricul apariţiei sale, până la ce reprezintă un blog şi cum e structurat. Sunt amintite majoritatea „componentelor”  (linkuri, taguri, feed RSS, blogroll ş.a.), anumite abordări pe care le pot avea acestea (blogurile pot oferi informaţii valide, pot „exprima” disperarea sau solidaritatea sau pot fi fake-uri), dar şi ce probleme pot avea bloggerii şi cum apar acestea.

Postarea intitulată Mondosfera face referirea la dimensiunea globală a blogosferei, bineînţeles neputând acoperi întregul Internet, ci aducând în discuţie cele mai importante zone unde bloggingul are un cuvânt de spus sau, prin contrast, e mult prea nesemnificativ. Astfel, citim despre situaţia acestuia din Japonia, Coreea de Sud, China, Iran, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, câteva state din Europa (Belgia, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Marea Britanie), SUA. În lumina noilor reflectoare, următorul capitol, autoarea încearcă să vorbească puţin şi despre relaţiile publice (RP), noile media şi tendinţele în comunicare. Se prezintă aici Euroblog 2006 şi 2007, primele cercetări oficiale despre modul în care practicienii europeni de RP folosesc noile media şi social media.

Să auzim numai de bine este următoarea parte, unde aflăm câte ceva despre „vocile internetului”. Găsim aici informaţii despre iPod, broadcasting, podcast – cum a apărut, cum funcţionează şi evoluează acesta. În continuare, Dorina Guţu aruncă „o privire limpede asupra fenomenului YouTube”, prin intermediul „postării” În lumea monitoarelor deschise. Aflăm de aici unde a ajuns acest site de la apariţia sa, în 2005, până la momentul publicării volumului New Media, dar şi date interesante despre variante locale sau site-uri construite pe acelaşi model, cum ar fi Trilulilu.ro şi GodTube.com.

O altă temă importantă abordată în acest volum este cea legată de SecondLife, tratată în Raiul meu beteag de pe alt meleag. În acest text se face referire la tot ceea ce înseamnă acest fenomen, la cum a apărut şi cum s-a dezvoltat, la cine are cont aici (persoane fizice, juridice), la cum se gâştigă bani din asta, SecondLife fiind un mediu virtual care replică în multe privinţe mediul real. Astfel se face trecerea spre un nou subiect, Spre o nouă realitate politică în mediul virtual aducând în atenţia cititorilor noile metode de comunicare politică. Autoarea porneşte în analizarea acestora de la campania franceză pentru alegerile prezidenţiale din 2007, ajungând, în sens invers cronologic, la articolele publicate de bloggerii americani în timpul campaniei prezidenţiale din SUA, din 2004.

Următoarele două capitole, Pentru a merge la urne, click aici! şi Din realitatea virtuală spre o virtuală realitate, fac trimitere tot la domeniul politic. În primul dintre texte observăm o radiografie a ceea ce înseamnă politica de pe glob în mediul online. Aflăm câte ceva despre ce se întâmplă cu blogurile şi site-urile politice din SUA şi Uniunea Europeană, dar şi ce preşedinţi şi premieri importanţi ai lumii au blog. În celălalt text găsim informaţii despre politicieni, alegători şi strategii electorale online de pe mapamond.

Aşa cum ne indică şi titlul, Cu mioriţa prin web 2.0., următorul capitol este despre evoluţia noilor media în România. Se prezintă mai multe studii legate de acest aspect, ce tipuri de persoane fac parte din blogosfera de la noi, cum arată SecondLife-ul de România şi cum se prezintă podcastul în ţara noastră. Pe bloguri, fiţi gata, start! face un mini-inventar al primelor bloguri politice româneşti. Dintre cei care au fost primii la start, sunt amintiţi: Ioan Mircea Paşcu, Constantin Amarie, Zsolt Nagy şi George Copos.

Cronica unei naşteri anunţate şi Ultima soluţie: încă o evoluţie vizează tot politica, mai precis naşterea blogosferei politice de la noi şi „copilăria” acesteia. Aici autoarea a amintit de primele încercări ale partidelor politice şi ale politicienilor de a-şi face apariţia în online (printre acestea cele ale PNŢ-CD-ului, a lui Viorel Arion şi Gabriela Creţu), precum şi de modul în care online-ul a avut o influenţă majoră în cazul referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu, din mai 2007. În ceea ce priveşte „copilăria” blogosferei politice din România, Dorina Guţu a studiat câteva din blogurile unor politicieni cunoscuţi: Mircea Geoană, Cozmin Guşă, Adrian Năstase, Andrei Chiliman). De asemenea, sunt puse sub lupă şi câteva site-uri sau bloguri ale partidelor: cel al PSD-ului, al TSD-ului sau cel al PNL-ului.

Ultimul capitol, Blogroll, este format din 18 interviuri luate de autoare unora dintre cei mai importanţi bloggeri la vremea respectivă (unii dintre ei cunoscuţi şi acum prin prisma blogurilor lor). Aceste interviuri au acelaşi set de cinci întrebări: „Ce reprezintă pentru dumneavoastră blogul personal?”, „Ce avantaje (beneficii) v-a adus intrarea în blogosferă? Dar blogul?”, „Consideraţi că peste 2 ani veţi mai scrie pe blogul personal?”, „Cum credeţi că va evolua blogosfera politică?”, şi „Ce politicieni v-aţi dori să intre în blogosferă?”, care au fost adresate, printre alţii şi lui Alex Mihăileanu, Cristi Dorombach, Iulian Comănescu şi Victor Ciutacu.

În loc de încheiere

Cum s-a putut observa din prezentare, New Media este o carte ce încearcă să cuprindă în cele 225 de pagini esenţa a ceea ce erau noile media în 2007, momentul apariţiei volumului. Este un text uşor de parcurs, ce poate sta la baza altor lecturi mai aplicate şi actuale din acest domeniu vast, al noilor mijloace de comunicare în masă.

Tehnici de comunicare în social media

  • Autor : Horea Mihai Bădău
  • Editura Polirom
  • Anul apariţiei : 2011

Recunosc de la început că am citit cartea în urma numeroaselor divergențe apărute în online referitoare la acest manual de social media, primul din România.

Pentru ca prezentul înseamnă social media și a devenit un mod de viață, este firesc să te intrige și să te îndemne la citit tot ce apare pe acest domeniu.

Cu o istorie bogată în mass media și în online, autorul Horea Mihai Bădău este în prezent asistent universitar doctor la facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității București, Catedra de Presă și Președinte al Asociației Consumatorilor de Media.

Cartea este structurată pe 5 capitole : Revoluția Social Media, Tehnici de comunicare în blogosferă, Twitter, Facebook, Strategia de PR în Social Media.

Primele pagini mi-au adus ușor zâmbetul pe buze și mi-au strecurat o urmă de sceptism cu privire la calitatea cărții când am văzut titlul capitolului I : Revoluția Social Media. Părea ceva exagerat, dar m-am potolit rapid, pe măsură ce avansam în lectură.  Manualul oferă și cifre, eu mă limitez la concluzie: social media apare ca ceva ce se răspândește extraordinar de repede și cu care trebuie să ții pasul ca să nu te simți inadaptat în spațiul public.

Se vorbește că ar semăna ca dezvoltare și efecte cu Revoluția Industrială, însă este mult mai rapidă. În sprijinul acestei afirmații vine și unul dintre conceptele cheie ale social media – conectivitatea – care spune că nu mai căutăm informația, ci informația ne găsește acum pe noi. Platformele social media din România au un trafic de trei ori mai mare decât site-urile ziarelor sau site-urile televiziunilor de știri.

Acest volum îți arată că folosind așa cum trebuie social media poți avea avantaje majore. Dacă în urmă cu 3 – 4 ani important era să deții un cont social media,  prioritar în momentul de față este cum să-l faci să înflorească, să aduni prieteni, urmăritori, să te poziționezi ca un personaj credibil și demn de citit în acest mediu online. Carte este utilă unei game largi de utilizatori, de la persoanele care doresc să-și facă un cont de Facebook, Twitter sau un blog pentru comunicare interpersonală sau de ce nu, pentru a ajunge lideri de opinie, până la persoane fizice sau juridice care folosesc social media în scopuri de afacere.

Îndemnul autorului referitor la persoanele care doresc să-și creeze un cont social media este acela de a-l gândi ca pe o conversație. Într-un spațiu de comunicare, un cont care nu generează interactivitate nu există.  Pe lângă noțiunile care îți explică cum să folosești fiecare instrument din social media, manualul lasa loc și de câteva meditații : Fixează-ți un scop pentru ca munca ta depusă în online să ofere și rezultate. De ce deschizi un cont de social media?

La capitolul 2 mi-a atras atenția în mod deosebit următoarea afirmație : În blogosferă, relațiile de comunicare se statuează la nivelul de grupuri, numite triburi. Dacă ești singur, vei fi expus și ușor de atacat. Este important să-i găsești pe acei influențatori din blogosferă, care au un cuvânt de spus în fața tuturor și care te pot lua sub aripa lor protectoare dacă dovedești că ești credibil și livrezi conținut valoros.

Twitter este un instrument excelent pentru un branding personal. Spațiul alocat fiind mic, te obligă să comprimi mesajele bune în câteva cuvinte.

Număram paginile până să ajung la capitolul  4 în care se vorbește despre giganticul Facebook. Mi-a atras atenția un îndemn : Scrie ca și cum ai vorbi. Lisa Baron, consilier politic, sugerează că a fi deschis la comentarii este ca și cum ai sta seara pe prispa casei.

Manualul este dedicat și oamenilor de PR. Social media reprezintă un nou mediu plin pe provocări pentru specialiștii de relații publice. Lisa Baron spune că “Social media este instrumentul viitoarelor generații de lideri, deoarece coboară barierele ridicate de vânzările convenționale prin construirea unor relații, difuzarea expertizei și prin networking. Rezultatul : vei aduce la produsul tău mai mulți oameni decât ai fi reușit vreodată prin metodele tradiționale.” Sunt redate în carte sfaturi utile despre cum să-ți personalizezi brandul și cum să te integrezi și mai ales să te faci plăcut într-un spațiu în care consumatorii dețin controlul.

Este interesant cum lucrurile au evoluat atât de mult încât, în prezent contează foarte mult opiniile online despre brandul tău, personal sau de business. Trebuie să fii acolo când se vorbește despre tine sau produsul tău. Reputația online ți-o construiești pe baza acțiunilor tale și ți-o repari pe baza comunicării.

Pe final, mă întreb dacă am avut ce învăța din această carte. Răspunsul este categoric da. Te face să privești social media într-un fel mai matur și mai eficient, obținând și rezultate de pe urma utilizării lor.

Ca replică pentru cei ce contestau acest manual : din punctul meu de vedere, este o carte utilă celor care au auzit de social media și vor să aprofundeze, celor care au interpretat greșit social media dar și celor care activează în domeniu pentru că, asemenea medicilor care se uită mereu în cărți pentru că nu-și permit să piardă informații, la fel și specialiștii din online au nevoie de un abecedar scris care să le amintească să nu se abată de la drum.

 ***

Horea Mihai Bădău a fost reporter de ştiri la Radio Delat RFI şi la ziarul România Liberă, redactor şef la Media Pro Grup, Mediafax, departamentul de ştiri online, realizator de emisiuni la Radio France Internationale, project manager şi apoi content manager al portalului apropo.ro şi a activat în departamentul de publicitate al postului de televiziune Antena 1, iar apoi ca editor şi editor coordonator la Realitatea TV.