Social media și managementul reputației

descărcare

Titlu: Social media și managementul reputației

Autor: Diana-Maria Cismaru

Editura: Tritonic

Anul apariției: 2012 / Nr. Pagini 142

Date despre autor: Diana-Maria Cismaru este

– Conferențiar la Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrup SNSPA București

– Manager Crystal Connections

– domenii de interes: social media, relații publice, comunicare internă, politică și instituțională, ș.a.

În lucrarea sa ”Social media și managementul reputației”, autoarea Diana-Maria Cismaru conturează o imagine de ansamblu actuală în materie de social media și pune accentul pe aspecte legate de rețelele sociale, new media, dar și media tradiționale pe care le denumește generic ”mainstream media”. Dat fiind faptul că în ultimii ani se vorbește tot mai frecvent despre social media, cartea oferă o viziune amplă asupra influenței și impactului acestui concept în spațiul românesc, o perspectivă creată prin transpunerea metodelor de cercetare sociologică în mediul virtual. Tocmai din titlu cărții se poate deduce faptul că lucrarea este structurată în două părți:

Prima parte surprinde diverse aspecte din paleta variată a domeniului social media și anume cuprinde cercetări pe teme de actualitate cum ar fi blogosfera și evoluția ei, crearea ”brandurilor politice” prin intermediul rețelelor sociale sau prevenirea și soluționarea crizelor în mediul online. Debutul cărții se face printr-o remarcă genarală asupra faptului că odată cu dezvoltarea explozivă a mediului online ce modifică și completează atât rolul cât și funcțiile media, între media din spațiul real și media din spațiul online s-a declanșat un ”război” în care este evident că mainstream media se află în dezavantaj. Aici intervine întrebarea de ce? Iar răspunsul este cât se poate de simplu: pentru că noile media răspund la schimbarea stilurilor de viață, datorită faptului că mediul urban are acum trăsături occidentalizate iar maniera de contact proprie secolului XX s-a estompat, drept urmare relațiile din spațiul real s-au ”rarefiat”.

În ceea ce privește blogosfera la nivel mondial, aceasta a cunoscut o expansiune considerabilă între anii 2000-2007 ce a aparținut clar unei anumite etape din dezvoltarea new media, însă în prezent se pare că rețelele de socializare sunt preferate de tot mai mulți utilizatori. Astfel că și blogosfera românească și-a încetinit activitatea și evoluează în prezent în sensul rafinării și sporirii calității produselor media.

Trecând în planul politic se constată reticența actorilor politici din România în a utiliza mediul online în ceea ce privește construirea unei imagini și utilizarea canalelor de comunicare virtuale drept surse de promovare eficientă a atitudinilor politice și de ce nu a câștigării de ”simpatizanți”, atitudine total opusă clasicului exemplu a campaniei electorale a lui Barack Obama din 2008 în care rețelele sociale precum Facebook, YouTube, Flickr, LinkedIn, ș.a. au avut rolul decisiv deoarece cu ajutorul lor s-a produs efectul dorit la nivel de audiență datorită faptului că „Generația Net„ se identifică cu aceste rețele. Tendința actuală atât în plan național cât și în plan mondial este cea de creare a ”brandurilor politice” (ipostază publică durabilă și viabilă a unui om politic posibilă doar prin intermediul rețelelor sociale) iar pentru a observa la ce nivel ne situăm s-a folosit ca metodă, analiza comparativă a mai multor profiluri de oameni politici români, pe Facebook și Twitter, în paralel cu două figuri politice americane. Concluzia este una dură și anume că în România conceptul de brand politic este prematur de folosit cu privire la politicienii autohtoni.

Din analizele autoarei privitoare la comunicarea de criză reiese că propagarea crizelor în spațiul online, comparativ cu spațiul real, este cu mult mai rapidă și mai greu de controlat. De asemenea urmările și amprentele crizelor sunt cu mult mai consistente decât în mediul real.

În a doua parte a cărții se pune accentul pe cea mai recentă perspectivă în relațiile publice și comunicarea politică și anume managementul reputației, fenomen ce reconfigurează domeniul construirii de imagine în contextul expansiunii mediului virtual, și care odată cu dezvoltarea social media devine necesar și posibil chiar și în spațiul românesc. Termenul de ”imagine” atribuit profesioniștilor în comunicare care gestionează spațiul online tinde să fie înlocuit tot mai mult de termenul ”reputație. Așadar, în locul sintagmei ”construirea imaginii” este preferată expresia ”managementul reputației”. Prin prisma managementului reputației succesul unui personaj public devine direct proporțional cu renumele său adică cu calitatea reputației de care respectivul personaj ce bucură. Spațiul virtual reprezintă principalul mediu de cercetare, acțiune și evaluare a managementului reputației. Spre finele cărții sunt prezentate câteva cazuri care au nevoie de acțiuni pentru menținerea reputației dar și exemple concrete de aplicații din cadrul programelor de managementul reputației.

Cartea analizează șansele de punere în practică a acestui domeniu nou, punând la dispoziție argumente, teorii și exemple elocvente pentru experți, specialiști în curs de formare, sau pentru liderii organizațiilor.

Ca remarcă personală asupra cărții pot spune că aceasta presupune o lectură accesibilă prezentând aspecte actuale de interes și conține exemple ce conturează în manieră obiectivă realitatea României de astăzi.

Marc Cristina-Mihaela

Sursă imagine: http://www.lumeacartii.ro

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s