Hanging Out, Messing Around and Geeking Out: Kids Living and Learning with New Media

Kids_Living_and_Learning_with_New_Media

Tehnologia computerizată a deschis o nouă eră pentru mass-media, aducând cu sine promisiuni, dar și neliniști în ceea ce privește efectul acesteia asupra dezvoltării copiilor. Cartea „Hanging Out, Messing Around and Geeking Out: Kids Living and Learning with New Media”, scrisă de Mizuko Ito împreună cu alți colaboratori, face parte dintr-o serie publicată de Fundația MacArthur pe tema impactului Mediei și Învățământului Digitale asupra tinerilor și copiilor. Mizuko Ito este un antropolog cultural de origine japoneză, cercetător asociat al Institutului de Cercetări Umaniste de la Universitatea Irvine din California.

Cele 7 capitole ale lucrării sunt grupate conceptual în trei domenii fundamentale rezultate dintr-o nouă și interesantă clasificare a practicilor zilnice ale tinerilor din era virtuală: „hanging out”, „messing around” și „geeking out”, luând în considerare, simultan, interesul, motivația, experiența în diferitele „componente” ale new media și evoluția tehnologiei din perspectiva tinerilor. Autorii țin să menționeze că aceste categorii nu sunt rigide, limitele nu sunt foarte clare. După cum o să putem observa pe parcursul cărții, multe dintre activitățile tinerilor se încadrează în același timp în mai multe categorii (jocurie sunt și o modalitate de relaxare, dar și o formă de a petrece timpul cu ceilalți).

Cartea își canalizează atenția asupra modului în care new media influențeză activitățile cotidiene ale tinerilor, atât în interiorul sistemului educațional, cât și în afara lui, și forma în care au evoluat relațiile tinerilor cu adulții în era comunicării virtuale, scoțând în evidență rolul său în modelarea caracterelor umane. Cele 23 de studii de caz ce stau la baza cercetării nu scot în evidență doar implicațiile psihosociale ale new media, ci și consecințele culturale ale noilor tehnologii, mai exact, formarea unei noi culturi a tinerilor, mult diferită de cea a adulților; prin urmare surprinde și perspectivele diferite ale celor două categorii de vârste de a privi media digitală.

De-a lungul lucrării este evidențiat mediul tehnologic, social și cultural în care tinerii produc, consumă și împărtășesc new media. Se realizeară o minuțioasă și argumentată trecere în revistă a principalelor activități pe care tinerii le întrețin în new media în funcție de cele trei domenii, evidențiindu-se cauzele ce au condus la preferința mediului virtual în detrimentul celui real și avantajele pe care  tehnologiile contemporane le oferă tinerilor.

Autorii observă că noile media și-au pus amprenta asupra tuturor componentelor vieții cotidiene. Influențează prietenia, intimitatea, familia, modalitățile de recreere și chiar munca. Studiul de față este foarte util adulților (profesorilor și părinților) pentru a înțelege mai bine, mai profund cauzele ce au dus la modificarea comportamentelor tinerilor. Cercetătorii nu privesc new media ca fiind o forță externă cu o logică internă proprie, ce influențează societatea, cultura sau indivizii, ci mai degrabă ca o manifestare a relațiilor sociale și culturale care oferă noi posibilități de expresie.

„Prietenia”, „Intimitatea” și „Familia” se încadrează din punct de vedere conceptual în prima categorie, motivația principală a tinerilor utilizatori de noile media fiind socializarea.  Aceste capitole realizează o radiografie a relațiilor interpersonale sub influența social media. New media oglindește și accentuează relațiile din realitate. Natura relațiilor este aceeași, ceea ce se schimbă este intensitatea implicării stârnind astfel îngrijorare în rândul adulților determinându-i să ia măsuri. Autorii surprind aspecte privind motivațiile ce țin de sfera prieteniei și a relațiilor de dragoste, efectele pe termen lung ale socializării virtuale, implicațiile psihologice, vulnerabilitățile și comportamentele tinerilor, printr-un studiu asupra conceptului de „prieten” (extins și în aria relațiilor amoroase) în sfera rețelelor de socializare (axându-se asupra Facebook și MySpace). În acest ultim capitol din primul domeniu, autorii evidențiază faptul că new media a pătruns profund, până la celulă (a societății), în viața indivizilor contemporani. Capitolul surprinde modul în care s-au modificat comportamentele în interiorul familiei și atitudinile părinților (îngrijorarea sau dimpotrivă, acceptarea) și măsurile luate cu privire la new media. Cum părinții sunt cei care educă, îndrumă, îi învață pe copii normele morale, lucrarea subliniază rolul familiei în formarea practicilor cotidiene ce implică noile tehnologii. Autorii tratează new media din perspectiva conflictului dintre părinți și copiii (în termeni de acces, control, negociere, compromisuri, limite) și între copii.

Capitolul al V-lea reliefează acea partea a activităților zilnice de relaxare, pierdere a timpului („messing aroud”). Jocurile intens blamate de părinți, privite doar ca o cale de ajunge un perde-vara, ca o alternativă periculoasă, ce corupe și crează dependență, sunt puse în această carte într-o lumină favorabilă, reprezentând, mai degrabă, mijloace de învățare și de exprimare a propriei identități – jocul privit ca o dimensiune a schimbului „hipersocial” (p.227). Jocurile devin instrumente ce facilitează interacțiunea între prieteni, dar și între copii și adulți (jocurile sunt văzute ca o formă de a petrece timp în familie „Games are shown to be social tools that, in various ways, socially connect people of the current and precious generation. It’s like parents reading their children (…) bedtime stories” p.209). Toate acestea din urmă diferă în funcție de tipologia jocului și cartea aduce în discuții aceste diferențe.

În ultima parte a cărții se face trecerea către cea din urmă categorie – geeking out. Aceasta surprinde modul în care tinerii se implică, într-o formă mai mult sau mai puțin profesională, în procesul de creare a conținutului online: muzica digitală, share-ul fotografiilor și al filmulețelor, arta digitală, realizarea profilurilor de pe rețelele de socializare etc. și beneficiile sociale și psihologice pe care acestea le comportă. Un alt element interesant, dezbătut în această parte, este atitudinea școlii față de aceste activități ale tinerilor.

Practicile analizate până acum pot reprezenta o modalitate non-formală de învățare, de dobândire a unor competențe și abilitătăți. În ultimul capitol al cărții „Munca”, autorii evidențiază tocmai rolul pe care new media îl are ca mijloc de învățare și ca oportunitate de dezvoltare personală, de auto-depășire. Autorii vorbesc în această parte în termeni de traninig, voluntariat, antreprenoriat, freelancing, de companie online, toate acestea fiind reglementate de statutul socio-economic și mediul din care tinerii face parte.

În concluzie, cartea cartografiază activitățile tinerilor îndrăgostiți de new media, evidențiind rolul noilor tehnologii în formarea generațiilor fragede. Prin influența sa asupra tuturor dimensiunilor vieții, media digitală devine un veritabil mediu de învățare informală, prin care tinerii își dezvoltă abilitățile sociale, tehnice și de creație, se cunosc mai bine pe sine însuși și pe cei din jur și încep să își clădească viitorul.

Ioana Tauciuc

Sursa fotografiei: http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Kids_Living_and_Learning_with_New_Media.jpg

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s