Cum a pătruns politica în New Media

Titlu: Bloguri, Facebook și politică

Autori: Tudor Sălcudeanu, Paul Aparaschivei, Florenţa Toader

Editor : Dorina Guţu

ISBN: 978-973-733-403-9, 208 pag,

Apariţie: 2009, Noiembrie, Editura Tritonic

Munca de pionerat a celor trei autori – Tudor Sălcudeanu, Paul Aparaschivei şi Florenţa Toader, studenţi în acea perioadă ai masteratului politic al SNSPA, abordează într-un mod curajos şi chiar năstruşnic pe alocuri, bine documentat, următoarele subiecte: blogurile, facebook-ul şi politica reunite sub egida cărţii cu acelaşi titlu: „Bloguri, facebook şi politică”.

Este o carte extrem de utilă tuturor celor interesaţi de comunicarea politică în mediul online pentru că urmăreşte anumite direcţii de studiu ale comunicării pe Internet neabordate de alţi cercetători de la noi din ţară până în momentul respectiv. Lectura ei mi-a lăsat un gust informativ.

Cartea s-a dovedit a fi un succes, în special pentru că arătă că ideile proaspete, curajoase, pot fi utile dacă sunt puse în dezbatere publică. Aşa cum precizează Dorina Guţu în prefaţa cărţii, “cartea este structurată pe mai multe niveluri de lectură. Există un nivel cu informaţii generale despre noile media, istoria acestora şi impactul pe care l-au avut până acum asupra comunicării politice autohtone sau din alte ţări. Există însă şi un alt nivel, pentru cei interesaţi de ipoteze şi metodologii de cercetare, de analiză academică realizată pe baza unor eşantioane relevante, cu instrumente validate ştiinţific”.

În prima parte a cărţii, Tudor Sălcudeanu analizează ceea ce numeşte „Dialogul surzilor în blogosfera politică românească”. Studiul acestuia mi-a fost cel mai mult pe plac şi asta deoarece a adus cea mai multă noutate, noutate rezultată mai ales din sinteza istoriei blogosferei adunată din surse străine, prezentată în prima parte a capitolului.

În continuare autorul analizează 16 bloguri politice româneşti, împărţite în mod egal după orientare: de stânga şi de dreapta – se analizează linkurile interne/externe şi comentariile, se fac tabele, scheme, grafice. Se extrag şi procente. Se încearcă aşadar o analiză cantitativă a structurii blogosferei politice, analiză care conduce inevitabil spre concluzia că blogurile de stânga au fost mai active în perioadele analizate.

Autorul afirmă că scopurile cercetării au fost „să răspund la două întrebări fundamentale: În ce măsură pot blogurile politice să îmbunătăţească democraţia şi să revigoreze formarea culturii politice a unei societăţi? şi În ce măsură un om politic poate atrage votanţi noi?”  În ce măsură a reuşit să răspundă la aceste întrebări puteţi afla din paginile cărţii.

Paul Aparaschivei continuă cu studiul: „Euroimaginea candidatului român online”, vorbind despre cum înţeleg politicienii promovarea imaginii online şi prezentarea de bloguri. Pe partea de cercetare îşi îndreaptă atenţia către modul în care politicienii români au folosit blogul în campaniile pentru Parlamentul European din 2007 şi 2009.

Autorul înaintează o condiţie interesantă pentru bloggingul de succes, condiţie valabilă nu doar în domeniul politic: „stilul de redactare cerut de blog se bazează pe concizie şi factorul emoţional”. Dacă în reţeta blogului de succes includem şi numărul de comentarii, provocarea emoţională este imperativă. Un text convinge cu logică, dar provoacă prin emoţii.

După ce realizează o inventariere a politicienilor români care deţin un blog, autorul analizează comparativ imaginea promovată de aceştia în mediile de masă obişnuite cu cea promovată pe bloguri. Recomandarea autorului pentru politicienii-bloggeri ai viitorului: „promovaţi-vă latura umană cu pasiune. Nu perpetuaţi imaginea din offline în online, că s-ar putea să nu meargă.” De asemenea acesta consideră prezenţa politicienilor în spaţiul online un imperativ: „Sfatul meu este ca toţi politicienii să-şi facă blog, să comunice, să nu ignore spaţiul online, pentru ca promite multe pe viitor. ”

În ultima parte a cărţii, Florenţa Toader încearcă să analizeze impactul pe care politica l-a avut în blogosferă şi în reţelele sociale la ultimele alegeri prezidenţiale americane – „Barack Obama, noua faţă a politicii americane”. Analiza bine documentată a strategiei online folosite de către Obama o conduce pe autoare la concluzia  că „victoria nu ar fi fost posibilă în lipsa unei strategii solide în care folosirea internetului şi ideea de schimbare au ocupat o poziţie cheie”.

„Bloguri, facebook şi politică” reprezintă o primă tentativă de a cerceta impactul blogosferei şi al reţelelor sociale asupra politicului în România. O primă tentativă destul de reuşită aş putea afirma eu.

Autor: Ana-Maria BUTESCU

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s