The Secret War Between Downloading & Uploading: Tales of The Computer As Culture Machine de Peter Lunenfeld

            The Secret War Between Downloading & Uploading: Tales of The Computer As Culture Machine de Peter Lunenfeld

The MIT Press, Cambridge, MA, 2011
ISBN-13: 978-0-262-01547-9.

                The Secret War Between Downloading & Uploading: Tales of The Computer As Culture Machine (nu, nu voi traduce titlul) prezintă o nouă metodă de a privi conflictul cultural ce are ca finalitate controlul Internetului. Cu toate că acesta nu mai pare secret încă de la cazul Napser de acum un deceniu și este o caracteristică des întâlnită în dezbaterile despre Internet, autorul foloseste conceptele de download și upload nu pentru a discuta problema luptei pentru copyright, ci pentru a pune în lumină cum oamenii sunt în raport social și cultural unii cu alții prin intermediul tehnologiei.

            Peter Lunenfeld este critic si teoretician digital media fiind un reper în teoria esteticii digitale, ce stabilește dileme filosofice în ceea ce privește tehnologia digitală și rolul acesteia în artă, design și cultură. Deține funcția de profesor în Design si Arte Media la Universitatea din California Los Angeles, de director al Institutului pentru Tehnologie și Estetica (ITA) și de fondator al Mediawork: The Southern California New Media Group.

            Încă din primele pagini, Lunenfield stabilește problema computerului, și anume că permite două posibile utilități, download (recepție, consum) și upload (creare, participare) a căror balans esențial este în pericol datorită profitului celei dintâi. Utilizăm computerul mai mult cu scopul de a downloada, astfel continuând și exacerbând ce Lunenfiel consideră eșecul major al culturii televiziunii: focusarea exclusivă pe diseminare și pe recepția pasivă de către utilizatori, care suferă în grade variate de o boală numită “diabet cultural”.

            Ca subtitlu, Tales of the Computer as Culture Machine, pretinde că computerul, mai precis computerul conectat la o rețea, este într-adevăr o mașinărie de cultură. Acesta poate imita orice altă mașinărie, prin urmare orice media reproductibilă mecanic poate fi creată, distribuită și reprodusă de computer. Datorită faptului că sunt ușor accesibile, computerele și rețelele de date modifică balanța de putere în media, dar sunt privite cinic când avem în față un Internet plin de lolcats și bloguri de teorii conspiraționale. Lunenfeld depășește această fază, construind concepte și împletindu-le într-o perspectivă coerentă și incitantă: information triage, sticky vs. teflon objects, tweaking, toggling, mindfulness. Acestea formează un vocabular nou ce ne poate ajuta în construirea unei noi opinii critice asupra culturii Internetului, și, mai important, posibilitatea de acționare pe baza acestei critici. Încercând să ne determine să downloadăm cu atenție prin info-triage și să uploadăm cu un scop, sa facă media unimodernistă sticky și să trecem de retorica revoluționară Web 2.0 la evoluționarul Web n.0, Lunenfeld descrie o lume a bespoke futures (viitoruri prevestite prin intrebuințarea greșită dar creativă a scenariilor posibile) și a meliorismului plutonian (căutarea fericirii într-o societate deschisă).

            Destinația finală ce reiese din ultimele pagini ale acestei cărți este, surpinzător, de interes major. Prin utilizarea esteticii provenite din mașinăria de cultură ce este computerul, putem căuta meliorismul plutonian în fața drumurilor închise de către teocrați sau alți tirani totalitari. Intr-adevăr, Internetul poate fi folosit pentru a reafirma cunoașterea rațională, întărit de critica postmodernimului asupra modernității.

            Ce mi-a placut în mod specific în The Secret War Between Downloading and Uploading: Tales of the Computer as Culture Machine sunt referirile pe care autorul le face în mod constant la elemente ale culturii populare, cât și la lumea tehnologiei, începând de la urinalul lui Duchamp, trupa rock Nirvana, Paul Valery până la filmul Moulin Rouge, designer-ul de modă Yves Saint Laurent și autorul cyberpunk William Gibson. Aceste referințe culturale m-au ajutat să îmi fac o imagine mai clară despre noile teorii explicate în carte și noilor concepte ca meliorism plutonian, really-public relations, ublopia printre altele, motive pentru care consider că această carte este excelentă pentru oricine este interesat de umanism digital, studii media sau chiar cultură populară.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s